Iulian Chifu // De pe frontul războiului hibrid al Rusiei: România a probat reziliența societală democratică
România a trecut la limită, cu bine, peste atacul hibrid de inspirație rusă pe care l-a suferit la alegerile prezidențiale în primul tur. O mobilizare fără egal în ultimii 20 de ani a făcut ca alegerile generale să se încheie cu un rezultat favorabil al forțelor pro-europene, care au reușit să aibă o majoritate confortabilă de 63-64% împreună, după încheierea votului și redistribuiri. În viitorul Parlament, România rămâne pro-europeană, dar cu trei partide de diferite facturi extremiste, naționaliste, populiste, anti-sistem și pro-ruse.
Atacul hibrid de inspirație rusă la alegeri
Rezultatele au reconfirmat puterea organizării locale a marilor partide de centru dreapta și centru stâmga, membre ale PSE și PPE la nivel european. PSD a luat 26% cu redistribuire iar PNL 16,5%. Mult peste prognoze. În egală măsură, partidul candidatului neașteptat în turul doi, Elena Lasconi, USR, a dobândit 13,8%. Și UDMR a reușit o mobilizare exemplară, reușind să obțină, după redistribuire, 7,41%.. De partea cealaltă, AUR, partidul lui George Simion, s-a situat pe poziția a doua cu 20,71% la redistribuire, fiind al doilea partid din Parlament, secondat de SOS cu 8,69% și de POT cu 7,15%.
Atacul subtil sub radar, folosind Tik Tok-ul și multiplicarea falsă de conturi, cu resurse enorme implicate, a eșuat. Nu înseamnă că partidele tradiționale trebuie să se culce pe o ureche: o treime dintre parlamentari rămân, totuși să reprezinte partide suveraniste, ceea ce va crea o problemă majoră în viitorul Parlament la nivelul funcționalități comisiilor și a plenului cu o asemenea reprezentare, mai ales în opoziție. În plus, alegerile prezidențiale pentru turul doi se anunță foarte dificile pentru candidatul USR care trebuie să îmbrățișeze poziții de compromis și să se miște către electoratul tuturor partidelor pro-europene pentru a le mobiliza la vot.
În orice caz, Rusia a luat a doua înfrângere. Prima a fost la Chișinău, la limită, cu referendumul pro-european și cu alegerea în turul doi a Maiei Sandu președinte cu peste 11% diferență. Acesta a fost testul doi la București, care trebuie învățat rapid și contracarat pe rețelele sociale pe toate dimensiunile, pe Telegram și pe alte medii de comunicare sub radar. Primul test, atacul, a fost o surpriză, s-a dorit un blitz krieg care să îngenuncheze România, înfrângând-o fără să tragă un foc. Nu a reușit acțiunea, s-a lovit de nivelul de reziliență democratică construit în timp, pe reticența la autocrație și pro-rusism și pe reacția societății civile. Cea pe care candidatul la președinție Călin Georgescu o vrea eliminată.
Guvernarea cu opoziție suveranistă în Parlamentul de la București
Urmează o perioadă complicată în formarea Guvernului, în ciuda majorității. Cu un eventual Călin Georgescu președinte, formarea guvernului din majoritatea existentă va fi dificilă. Dar există instrumentele constituționale ale suspendării președintelui, dacă dă și al doilea mandat altcuiva decât majorității, și desemnarea de către interimar, viitorul președinte ales al Senatului, a noului premier, trecerea Guvernului și a bugetului până la referendum și pobabila revenire în funcție.
Desigur, există și alte elemente de dezvoltare, dosare penale, cercetări de malversațiuni, anchetarea și trimiterea în judecată pentru categorii de afirmații din spațiul discursului la ură, promovării fascismului, negaționismului Holocaustului și altor asemenea. Cum se poate întâmpla acest lucru cu fiecare parlamentar al suveraniștilor care, în Parlament, ar adopta un asemenea limbaj – după ridicarea imunității, desigur.
În orice caz, lecțiile trebuie învățate rapid. Iar principalele se referă la cetățeni, care este clar că nu-și mai doresc pomeni, bani și rămasul în umbră. Își doresc politicieni serioși, care să-și asculte cetățenii, își doresc o curbare a unor politici pe care le percep excesive, își doresc respectul și demnitatea pe care consideră că o pierd în fața minciunii, corupției, infatuării și aroganței politicienilor, care se afișează cu cheltuieli excesive și nepotrivite din banul public.
O echilibrare a accesului liber, egal, competitiv și meritocratic la funcții este, de asemenea obligatorie. Ca și ocuparea tuturor canalelor de comunicare nu prin bani, propagandă și manevre de inginerie socială, ci prin dezbatre, dialog, comunicare sinceră și constantă cu publicul larg. Și soluționarea problemelor acestuia. Iar acest lucru este cel mai lesne de făcut cu un guvern de profesioniști, cu sau fără carnet de partid, susținut politic de majoritatea pro-europeană în Parlament, care să facă reformele și să poate asuma costurile ca interfață în fața partidelor. Dar acesta va fi rezultatul negocierilor ce vor urma pentru formarea majorității.
