Mihai Isac // De ce votul contează: Basarabia, redută a maturității politice românești!
Participarea la vot este fundamentul unei democrații funcționale, așa cum tinde și R.Moldova să fie. Pentru cetățenii români din R. Moldova, acest drept nu este doar o obligație civică, ci și o oportunitate de a influența viitorul unei țări care le oferă mai mult decât cetățenia – le oferă o punte culturală, istorică și identitară. Însă, prezența la urne a românilor din afara granițelor rămâne o provocare.
Alegătorii români din R. Moldova au votat masiv în primul tur al alegerilor prezidențiale românești, întrecând prezența record înregistrată la europarlamentarele din luna iunie 2024. La închiderea secțiilor de vot, în R. Moldova s-au prezentat aproape 81 de mii de alegători (80.942), depășind cu aproape 30% prezența de la europarlamentare
Fiecare vot contează, iar pentru românii din R. Moldova, votul este un mijloc prin care pot influența deciziile care afectează relațiile bilaterale. Parlamentarii și președintele României joacă un rol cheie în proiectele transfrontaliere, sprijinul economic și cultural oferit R. Moldova. Alegerea liderilor potriviți poate întări sprijinul pentru integrarea europeană a R. Moldova și consolidarea legăturilor dintre București și Chișinău.
Pentru mulți cetățeni români din R. Moldova, procesul electoral este mai mult decât o simplă opțiune politică – este o declarație de apartenență. Este o reafirmare a legăturilor istorice și culturale cu România. Într-un context geopolitic complicat, participarea masivă la vot poate fi interpretată ca un semn al dorinței de unitate și solidaritate între cele două maluri ale Prutului.
Participarea la vot pentru cetățenii români din R. Moldova implică uneori obstacole logistice, precum distanțele mari până la secțiile de votare sau timpul necesar pentru a se deplasa. Însă există și bariere psihologice, cum ar fi lipsa de informare sau sentimentul că votul lor nu contează. Aceste probleme pot fi rezolvate prin campanii de informare, îmbunătățirea infrastructurii votului prin corespondență și facilitarea accesului la urne. Statul român a deschis un număr record de secții de vot pentru alegerile prezidențiale, existând minim o secție în fiecare raion din R. Moldova.
Liderii de opinie, ONG-urile și comunitățile locale joacă un rol crucial în mobilizarea cetățenilor. Prin campanii de conștientizare și organizarea de evenimente informative, aceștia pot ajuta la creșterea interesului față de alegerile parlamentare și prezidențiale din România. De asemenea, implicarea autorităților române în crearea unui dialog activ cu cetățenii din Republica Moldova va stimula cu siguranță această participare.
Alegerile nu sunt doar despre candidați și partide, ci despre valori, direcții și speranțe comune. Cetățenii din Republica Moldova au nu doar dreptul, ci și responsabilitatea de a-și face auzită vocea în cadrul procesului democratic din România. Fiecare vot exprimat consolidează legătura dintre cele două state și dă glas aspirațiilor unei întregi comunități, indiferent de vârstă. Participarea la vot este un gest simplu, dar cu impact profund – o alegere care poate schimba nu doar destine individuale, ci și un întreg viitor, clădit pe o istorie nedreaptă.
Recentele exerciții electorale din R. Moldova oferă un studiu de caz fascinant pentru modul în care tehnologia, dezinformarea și strategiile netradiționale pot influența procesul democratic. România, dar și alte state partenere, au multe de învățat din experiența trăită de populația dintre Prut și Nistru.
În Republica Moldova, s-a observat o creștere semnificativă a campaniilor de dezinformare, multe dintre ele orchestrate prin canale media controlate sau pe rețelele sociale. Mesajele manipulative, bazate pe frică sau pe promisiuni nerealiste, au fost țintite strategic pentru a polariza societatea. Chiar și în perioada post-electorală asistăm la o intensificare a acestor campanii, pregătind terenul pentru vicierea alegerilor parlamentare din 2025.
Este nevoie de adoptarea și aplicarea unor noi măsuri legislative menite să combată dezinformările. Este nevoie de o mai bună colaborare cu platformele sociale pentru a identifica și elimina conținutul fals.
Ultimele alegeri din state ale Uniunii Europene au evidențiar necesitatea introducerii unor programe de alfabetizare media în școli și prin campanii publice, pentru a ajuta cetățenii să deosebească informațiile reale de cele false. Este nevoie de promovarea unor mecanisme clare de comunicare guvernamentală pentru a combate rapid știrile false.
În alegerile din R. Moldova, s-a raportat utilizarea resurselor financiare externe pentru influențarea alegătorilor, fie prin oferirea de cadouri, fie prin alte forme de manipulare. În plus, diaspora a fost deseori vizată cu promisiuni exagerate, la fel ca și în România.
Partidele politice și candidații trebuie să fie obligați să-și declare public sursele de finanțare, iar mecanismele de verificare trebuie să fie riguroase și independente. Este nevoie de crearea unui cadru legal mai aspru pentru combaterea coruperii electorale, inclusiv interzicerea candidaturii pentru cei implicați în astfel de practici.
Este nevoie de o implicarea mai mare a diasporei, inclusiv prin facilitarea votului prin corespondență sau electronic, astfel încât diaspora să nu fie o țintă ușoară pentru manipulare.
TikTok s-a dovedit a fi o platformă puternică pentru mobilizarea și influențarea alegătorilor tineri în R. Moldova și România. Din păcate, aceasta a fost utilizată și pentru propagarea dezinformării și pentru campanii negative. Este esențial ca toate campaniile sponsorizate să fie transparente, iar sursele de finanțare să fie declarate.
R. Moldova și România vor trebui să colaboreze cu platformele sociale pentru a impune reguli clare privind conținutul electoral, eliminarea informațiilor false și marcarea conținutului sponsorizat.
Partidele politice și instituțiile statului trebuie să fie mai active pe platformele unde se află cetățenii, mai ales cei tineri, oferind conținut autentic și atractiv, pentru a contracara mesajele populiste sau false.
Campaniile electorale din R. Moldova și România au fost marcate de o creștere a discursului de ură, adesea orientat pe linii geopolitice false, având în vedere interesele naționale ale României, și anume menținerea statutului de stat membru al Uniunea Europeană și NATO.
Liderii politici ar trebui să evite retorica ce alimentează polarizarea și să promoveze un limbaj bazat pe respect și incluziune. Instituțiile abilitate trebuie să colaboreze cu societatea civilă pentru a identifica și sancționa discursul de ură.
O lecție pozitivă din R. Moldova este modul în care partidele au reușit să mobilizeze tinerii prin mesaje specifice și prin utilizarea intensă a rețelelor sociale. Generația Z a devenit o forță politică în sine.
România trebuie să implementeze campanii de conștientizare prin programe ample de educație electorală adresate tinerilor, pentru a-i încuraja să participe activ la procesul democratic.
Implementarea votului electronic sau prin aplicații mobile poate crește semnificativ participarea tinerilor în ecervițiile următoare.
Alegerile din Republica Moldova arată cum democrația poate fi amenințată, dar și cum poate fi consolidată. România trebuie să fie proactivă, să învețe din aceste experiențe și să creeze un mediu electoral corect, transparent și adaptat noilor realități tehnologice. Prevenirea este întotdeauna mai eficientă decât combaterea, iar investițiile în educație civică, reglementare și transparență sunt esențiale pentru a proteja democrația.