Mihai Isac // De la Sofia la Chișinău: Cum folosește Kremlinul Bulgaria ca bază de operațiuni împotriva R. Moldova

Comunitatea bulgarilor basarabeni reprezintă una dintre țintele predilecte ale dezinformării promovate de Federația Rusă în R. Moldova și Ucraina, dar și în diaspora acestei comunități. La rândul său, și teritoriul statului bulgar este folosit de Federația Rusă ca lampă de lansare a unor operațiuni agresive de război hibrid, operațiuni care amenință atât Bulgaria, dar și R. Moldova.

Moscova instrumentalizează deja comunitatea bulgară din Basarabia (în special din regiunea Taraclia și sudul Republicii Moldova) prin diverse tactici ale războiului hibrid sau influenței geopolitice, având în vedere vulnerabilitățile istorice, culturale și sociale existente.

Periodic, Kremlinul susține direct mișcări locale care cer o autonomie sporită pentru regiunea Taraclia, fără a ține cont de particularitățile regiunii ori de experiența găgăuză, zonă unde cetățenii R. Moldova sunt folosiți pe post de carne de tun în războiul politic declanșat împotriva Chișinăului de Moscova.

Rusia folosește canalle media în limba rusă și bulgară, precum și rețelele sociale, distribuind periodic știri false și teorii ale conspirației în care acuză autoritățile de la Chișinău de discriminare etnică împotriva comunității bulgare. În acest sens, presa rusă și pro-rusă deja a mai încercat să inducă tensiuni etnice, promovând ideea că minoritățile ar fi neglijate de Chișinău.

Moscova susține candidați locali pro-ruși, parte integrantă din statul paralel finanțat de oligarhi fugiți. Un alt exemplu grăitor este implicarea Rusiei în sprijinirea unor forțe politice regionale pro-ruse, cum se întâmplă în Găgăuzia, regiune învecinată cu Taraclia.

Rusia încercă să influențeze opinia publică sau politica externă a Bulgariei în scopul propriilor interese, încercând să dinamiteze relațiile dintre Sofia și Chișinău. În mod similar, s-a observat anterior cum Rusia utilizează relațiile cu alte state europene pentru influență regională indirectă.

Tactici asemănătoare au fost aplicate de Rusia în alte regiuni, precum Transnistria (comunitatea rusă și ucraineană), Găgăuzia (comunitatea găgăuză) și estul Ucrainei (comunitatea rusă din Donbas), unde minoritățile etnice au fost folosite pentru destabilizare internă.

Având în vedere strategiile și tacticile istorice ale Federației Ruse în regiune, ne putem aștepta ca acest proces să continue în anul electoral 2025.

„Renașterea”, partidul extremist bulgar prezent în Parlamentul unicameral de la Sofia, a anunțat anterior revendicări teritoriale majore, dorind anexarea Macedoniei dar și a sudului Basarabiei, amenințând integritatea teritorială a R. Moldovei, Ucrainei și României.

„vrem Macedonia și sudul Basarabiei pentru Bulgaria”.

Sudul Basarabiei nu a fost în componența vreunei formațiuni statale bulgare din perioada medievală timpurie, însă o mare parte din istorici nu sunt convinși că acest teritoriu a fost vreodată controlat propriu-zis de bulgari sau este mai degrabă vorba de o ficțiune pseudo-istorică.

Nu doar „Renașterea” a făcut asemenea revendicări teritoriale în ultima perioadă. Mai multe partide extremiste din Europa au avut o retorică asemănătoare.

În Ungaria, regimul Fidesz condus de premierul autoritar Viktor Orban a adoptat în 2011 Strategia națională maghiară care reprezintă de facto doctrina unui revizionism hibrid: națiunea maghiară din tot bazinul carpatic trebuie controlată de Budapesta.

În ultimul timp, propaganda rusă a înflorit în Bulgaria, iar eforturile Moscovei de a submina sistemul politic și societatea bulgară s-au intensificat drastic. „Renașterea” este principalul partid prorus din țară.

Ascensiunea Renașterea a început în 2020, când partidul avea un sprijin de 1% și a fost primul care s-a declarat împotriva restricțiilor impuse de autorități din cauza pandemiei Covid. Partidul a reușit să intre în parlament, iar apoi a început să crească rapid, deoarece a fost singurul care a adoptat poziții proruse puternice chiar la începutul invaziei rusești în Ucraina. Obiectivul clar al partidului este de a consolida segmentul electoral al bulgarilor pro-ruși, care sunt estimați de agențiile sociologice la aproximativ 30% din populație. Partidul a reușit să obțină sprijin în acest sens, răspândind propagandă anti-occidentală.

„Renașterea” mizează foarte mult pe propaganda din social media, unde susținătorii săi ajută la răspândirea în masă a campaniilor de dezinformare rusești.

Liderul partidului, Kostadin Kostadinov, un personaj controversat, a semnat în februarie 2024, un acord cu așa-zisul partid oligarhic Renașterea din R. Moldova. Acordul a fost semnat de către președinții partidelor, Natalia Parasca și Kostadin Kostadinov, demonstrând faptul că cele două grupuri răspund comenzilor unui singur centru rus de comandă.

În urmă cu câteva săptămâni, primarul orașului Taraclia, Veaceslav Lupov, a făcut o serie de declarații scandaloase presei bulgare, tirajate ulterior de mașina de propagandă pro-rusă din Bulgaria și R. Moldova.

Fostul candidat independent, susținut defacto de oligarhul fugar Șor, susține că autoritățile de la Chișinău nu alocă resurse financiare orașului Taraclia datorită opțiunilor sale politice, omițând să informeze gazdele de la Sofia de interesele reale sprijinite de stăpânii săi, interese diferite de nevoile și interesele comunității bulgare, R. Moldova ori Bulgariei.

Într-un interviu acordat Radio Bulgaria, Veaceslav Lupov a criticat activitatea ambasadei bulgară de la Chișinău, fiind practic nemulțumit de sprijinul acordat procesului de integrare europeană a R. Moldova.

De câteva luni, primarul Lupov are interdicție de intrare în România, datorită activităților îndreptate împotriva României. Conform Poliției de Frontieră din România, interdicția a fost dictată de Serviciul Român de Informații (SRI) și Ministerul român al Afacerilor Interne sub motivația de „pericol pentru apărarea și securitatea națională” și pentru că „finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism”.

În 2022, echivalentul SRI din Republica Moldova, SIS l-a inclus pe Lupov pe o listă de persoane care nu mai puteau realiza liber diferite tipuri de tranzacții – de la cele bancare, vânzare de acțiuni în firme, cesiuni de drepturi și până la înstrăinarea bunurilor imobile sau mobile. Motivul invocat de media ar fi conexiunile directe sau indirecte cu fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, cu deputatul fugar Ilan Șor și cu cetățeanul rus Igor Ceaika asupra cărora SUA au aplicat sancțiuni.

Astfel de operațiuni de război hibrid rus pot fi oprite doar printr-o mai bună colaborare dintre R. Moldova și statele partenere, inclusiv Bulgaria și România.