Mihai Isac // Quo Vadis, Gagauz Yeri? Cum este sacrificat poporul găgăuz pe altarul intereselor penale


De câteva săptămâni localitățile cu o populație compactă găgăuză din sudul R. Moldova sunt bântuite de coloane de agitatori profesioniști, care organizează acțiuni publice de protest în sprijinul guvernatoarei regiunii Guțul. Strategia de tensionare a relațiilor dintre comunitatea etnică găgăuză și restul societății din R. Moldova are un efect nociv în regiune, unde libertatea de exprimare și drepul la opinii este rapid înăbușite de acoliții unui oligar fugar.
Spectacolul protestelor regizate a devenit o obișnuință și pentru localitățile din regiune. Baurci, Bugeac, Comrat, Etulia, dar și altele sunt doar câteva dintre orașele și satele unde am văzut astfel de spectacole jalnice, similare cu cele din jurul instanțelor unde sunt judecați politicienii afiliași unui oligarh fugar.
Localitățile din jurul Comratului ori Vulcăneștiului par că nu mai fac parte din statul R. Moldova, ci au devenit parte integrantă a unui stat paralel, Șoristan, unde realitatea este alta decât în localitățile din restul R. Moldova.
Orice voce a rațiunii, găgăuză ori a altei comunități, este rapid redusă la tăcere de un mecanism oribil de viciere a voinței și capacității de acțiune. Teama de represalii face ca nici măcar în umbra turlelor bisericilor ori la adăpostul sobelor din casele din regiune nimeni să nu conteste declarațiile oligarhului fugar și a acoliților săi locali.
Mânați de un amestec de frică și resemnare, marea majoritate a locuitorilor care nu doresc să trăiască în Șoristanul local apucă calea pribegiei către alte regiuni ale R. Moldova ori chiar în afara statului. Până și traiul în altă țară este preferabil decât supraviețuirii sub un regim de ocupație.
Anchetele mass-media din R. Moldova au demonstrat cu vârf și îndesat finanțarea ilegală a activității așa-zișilor politicieni locali loiali unor interese străine estice.
În anul electoral 2025, Federația Rusă și reprezentanții intereselor sale în R. Moldova vor continua să utilizeze comunitatea găgăuză drept o „armă geopolitică” împotriva Chișinăului prin intermediul unor strategii complexe care implică factori etnici, politici, economici și informaționali.
Rusia exploatează sensibilitățile etnice și identitare ale găgăuzilor pentru a stimula revendicări de autonomie extinsă sau chiar amenințări separatiste periodice. În momentele critice ale relației dintre Chișinău și Moscova, Rusia impulsionează activ retorica separatistă, așa cum se întâmplă în contextul aderării R. Moldova la UE și în cazul crizelor regionale precum războiul din Ucraina.
Rusia sprijină lideri politici locali și partide pro-ruse în Găgăuzia pentru a-și menține influența asupra autorităților regionale, de la Executiv la Parlamentul regional. Autoritățile găgăuze, sub influența Moscovei, adoptă periodic rezoluții sau declarații provocatoare, care contestă politica externă pro-occidentală a Chișinăului, dar chiar și unitatea statului.
Presa pro-rusă, predominantă în regiunea găgăuză, promovează activ mesaje anti-UE, anti-NATO și anti-Chișinău, alimentând narative de genul „pericolului unionist român” și „pierderii identității găgăuze”. Nici un cuvând despre liderii penali din regiune. Rusia exploatează și amplifică fricile legate de presupuse intenții ale Chișinăului de a „desființa autonomia”, inducând astfel o neîncredere profundă față de autoritățile centrale.
Statutul special de autonomie al Găgăuziei oferă Moscovei o platformă importantă pentru promovarea influenței politice, menținerea tensiunilor și, implicit, limitarea manevrei politice externe a Moldovei. Găgăuzia este utilizată pentru a se încerca blocarea ori întârzierea inițiativelor guvernului central, în special în privința reformelor din parcursul integrării europene.
Unul dintre cele mai clare exemple a fost referendumul din 2014 privind direcția geopolitică a Moldovei (UE vs. Uniunea Vamală condusă de Rusia), organizat de autoritățile găgăuze, susținute direct de Moscova, fără acceptul Chișinăului.
De asemenea, în alegerile locale din Găgăuzia (2023), Moscova a fost acuzată că sprijină direct candidați pro-ruși, inclusiv prin sprijin financiar și mediatic.
Prin instrumentalizarea protestelor din regiune, Rusia încearcă să blocheze parcursul pro-occidental al Republicii Moldova, prin menținerea unui punct de presiune permanent asupra guvernului de la Chișinău, dar și prin facilitarea propagandei anti-vestice și anti-românești.
Moscova vrea să își consolideze imaginea de protector al minorităților etnice în regiune, justificând astfel ingerințele în politica internă din R. Moldova.
Din păcate, Găgăuzia reprezintă pentru Moscova un instrument strategic, eficient și relativ ieftin, prin intermediul căruia Federația Rusă exercită o presiune geopolitică constantă asupra R. Moldova și relațiilor cu statele partenere, precum România.

