Iulian Chifu // Dificultățile “creșterii economice” a Rusiei: declinul rublei și amanetarea statutului de putere regională

Fondul Monetar Internațional a anunțat o creștere economică pentru Rusia anul acesta de 3,6% din PIB, cu 0,4% peste previziunile din aprilie. Aceasta ar trebui să fie o veste bună pentru Kremlin, dacă ea nu s-ar consuma pe fondul injecției masive de fonduri guvernamentale și din Fondul de Rezervă încă existent pentru producția militară și nu ar fi însoțită de inflație crescută și de creșterea susținută a prețurilor pentru populație. La acest aspect se adaugă și alte acțiuni: slăbirea măsurilor de repatriere și schimb al valutei de către marile companii care au comerț extern, sancționarea Bursei de la Moscova, începând cu 12 octombrie și o nouă creștere a cheltuielilor militare pentru 2025. Rezultatul: rubla a ajuns la 97,1 per dolar vineri, 18 octombrie, mergând accelerat spre pragul de 100, iar Banca Centrală a Rusiei a crescut rata dobânzii la 21% pe an vineri, 25 octombrie, anunțând imposibilitatea controlării inflației cel puțin până în 2026.

Dificultăți financiare serioase în Rusia lui Putin

Prima și cea mai importantă recunoaștere a situației financiar-economice a Rusiei a venit vineri, 25 octombrie de la Guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina. Ea a anunțat creșterea ratei dobânzii de la 19 la 21%, după ce a crescut de 6 ori de la începutul războiului și numai luna trecută ajunsese la 19%. Este cea mai mare rată a dobânzilor din 2003, mai mare decât cea din urgență, generată de impactul lansării războiului în februarie 2022. Ea a fost determinată de dificultățile financiare date de creșterea inflației, explozia prețurilor precum și lipsa unui acord cu partenerii pentru un sisteme de plăti alternative la summitul BRICS.

În ciuda acestui anunț, Kremlinul s-a grăbit să transmită că va continua cu creșterea cheltuielilor militare și că are suficienți bani pentru a susține luptele din Ucraina în viitorul previzibil. Asta deși datele economice prezentate de Nabiullina sunt departe de a fi liniștitoare. Creșterea rapidă a prețurilor a ajuns la un nivel de 8,6% în luna septembrie și nu se oprește din accelerație, iar noi creșteri ale dobânzii ar putea să fie necesare și lunile următoare."Inflația nu dă semne să încetinască, iar pentru a limita creșterea accelerată a prețurilor e nevoie de o politică monetară mult mai strictă", a anunțat guvernatoarea, criticând ușor guvernul pentru cheltuielile sale excesive care duc la creșterea inflației. "Cheltuieli suplimentare și expansiunea deficitului bugetului federal au dus la efectele inflaționiste curente," mai susține Nabiullina, care consideră că, în actualele condiții, nu va putea aduce inflația într-o plajă de sub 4% până în 2026 cel mai devreme.

Nabiullina este o profesionistă și, în ciuda numeroaselor încercări de a o demite sau înlocui din funcție în ultimii ani, a fost menținută de către Putin în funcția de Guvernator al Băncii Centrale a Rusiei, al cărei consilier a fost, fiind apreciată și de comunitatea internațională pentru miracolele pe care le-a reușit în condițiile vitrege din Rusia. Motivația actualei stări de lucruri, care amenință prosperitatea viitoare a Rusiei și a rușilor pe termen mediu și lung, este dată de ruperea Rusiei de la piețele de export occidentale foarte lucrative și detașarea aproape completă de la piața financiară externă.

Sistemul alternativ de plăți la SWIFT pe care Vladimir Putin a încercat să-l pună la punct inclusiv cu ocazia reuniunii BRICS de la Kazan, în Tatarstan, de săptămâna trecută a fost respins de majoritatea membrilor care nu doresc ca propriile companii să intre sub sancțiuni occidentale și nici nu au dorit un BRICS care să devină o organizație anti-americană. De altfel, Vladimir Putin însuși a recunoscut joi, 24 octombrie, că una dintre "problemele cheie" cu care se confruntă Rusia este absența unui sistem alternativ la sistemul complex de mesagerie financiară protejată SWIFT, cu sediul în Belgia, după excluderea unui număr de bănci ruse din acest sistem.

Declinul rublei: spectrul ratei de 100 ruble per dolar

Cea de a doua problemă evidentă a Rusiei este declinul rublei. La 18 octombrie, Banca Centrală a Rusiei a anunțat un curs oficial de 97,1 ruble per dolar, după ce în august valora 86 ruble. Pierderea a peste 10% din valoare în nici două luni și perspectiva atingerii unei rate de schimb de peste 100 ruble per dolar are, de asemenea, un impact enorm psihologic și economic la nivelul populației. Declinul rublei a fost cu atât mai neașteptat cu cât prețul barilului de petrol a crescut la peste 80 de dolari în ultima vreme și anunța, din contra, aducerea mai multor bani în valută în țară și, deci, în situația actuală trebuie adăugată și această influență. O scădere a prețului barilului de petrol ar adăuga presiunilor asupra rublei.

Situația este greu de analizat iar economiștii ruși și internaționali au dat explicații diferite de la fuga investitorilor după intrarea ucrainenilor pe teritoriul rus, în Kursk, mergând până la alinierea extrem de strictă a băncilor externe partenere ale celor rusești la sancțiuni. Dar nu trebuie uitat că dolarul a crescut cu 5 ruble și în luna august. Iar luna septembrie, deși era așteptată ca moment de stabilizare a volatilității, în ciuda creșterii de către Banca Centrală a ratei de schimb la 19% pe an, a creșterii între 10 și 21 septembrie a prețului barilului de petrol cu 10 dolari, impactul cumulativ a fost, totuși, contrar, respectiv aducerea dolarului deja la 90 de ruble.

Explicația găsită atunci a fost nevoia de absorbție a tangajelor anterioare din cauza sancțiunilor, respectiv adaptarea la faptul că exportatorii vând tot mai mult în ruble, în ultima vreme, iar vânzările de valută străină au scăzut cu circa 30%. Dar situația nu se explică nici folosind intermediarul youanului, pentru că relația dolar-yuan a rămas stabilă, rata crescând doar cu 1,7% în aceeași perioadă. Iar yuanul a crescut și el cu circa 10% în august, dar rata de schimb cu dolarul s-a stabilizat în septembrie.

Dar în octombrie, Banca Centrală și-a crescut vânzările de valută de 26 de ori, 5 miliarde de ruble, echivalentul a 56,5 milioane de dolari pe zi, adică echivalentul a circa 5% din comerțul zilnic. Iar dolarul a crescut la 97 ruble. Explicația formală a fost faptul că această creștere vine de la non rezidenți care-și vând bunurile și ies de pe piață repatriindu-le, în special pentru că la 12 octombrie urma să intre sub sancțiuni Bursa din Moscova. Nici această explicație nu ține, deoarece ar fi trebuit ca rubla să-și revină după această dată, dacă asta ar fi fost cauza reală.

O întreagă dezbatere animă piața dacă autoritățile ruse sunt interesate să intervină, dincolo de măsurile monetare ale Băncii Centrale, pentru a bloca deprecierea rublei care amenință să ajungă la 100 per dolar. O parte consideră că rubla ieftină ajută la combaterea sancțiunilor occidentale prin creșterea veniturilor din petrol. Totuși o rublă slabă afectează bugetul mai mult decât îl ajută pentru că duce inflația mai sus, forțând guvernul să ajusteze cheltuielile sociale deja în suferință, dar duce și la creșterea prețurilor. În plus, inflația duce la creșterea prețurilor pentru proiectele guvernamentale, la care se adaugă acum creșterea ratei dobânzilor. Totuși părerea este că pragul de 100 de ruble dolarul nu mai sperie atât de mult autoritățile și chiar populația ar accepta-o mai lesne astăzi după panica de acum doi ani și de anul trecut.

Repatrierea valutei – rubla cea mai performantă monedă în 2022

Imediat după lansarea războiului pe scară largă în Ucraina, Banca Centrală a Rusiei a introdus o formula de control al capitalurilor pentru a limita impactul sancțiunilor occidentale, măsură ce a dus automat la o creștere a prețurilor la energie și a prăbușit importurile. Astfel că rubla a ajuns cea mai performantă monedă a anului 2022 după ce se prăbușise în februarie 2022 la peste 100 ruble dolarul.

Apoi rubla a sărit de 100 pentru un dolar și a dobândit o volatilitate majoră după ce Europa a oprit importurile rusești de petrol și gaze – mai puțin excepțiile statelor fără ieșire la mare – iar G7, grupul celor mai industrializate state din lume a impus un preț maxim pentru vânzările de petrol și produse petroliere ruse. Atunci s-a trecut succesiv la creșterea ratei dobânzilor Băncii Centrale de 6 ori iar, ulterior, Putin a ordonat celor 43 de companii cheie de stat ale Rusiei să-și vândă parte a câștigurilor în valută pe piața internă.

Ultima dată când dolarul a sărit de 100 de ruble, în octombrie 2023, autoritățile au reacționat dur și imediat. Președintele Vladimir Putin a semnat un decret prin care cei mai mari exportatori erau obligați să repatrieze 80% din încasările în valuta și să schimbe 90% din ele în primele două săptămâni de la încasare. Rubla s-a întărit atunci cu 10% în 6 săptămâni, totuși aceste măsuri nu au putut fi menținute și au fost, pas cu pas, relaxate.

Ultima schimbare de regulă în această privință a redus procentul din câștigurile în valută pe care exportatorii sunt obligați să o repatrieze la 40%, chiar dacă sunt obligați să schimbe în termenul de 2 săptămâni 50% din veniturile totale. Deci constrângerea este mai mare la revânzarea veniturilor decât la repatrierea lor. Totuși estimarea specialiștilor este că vânzările din luna septembrie-octombrie se ridică la 8 miliarde de dolari iar necesarul pentru stabilizarea rublei ar fi fost între 10 și 11 miliarde de ruble în acel interval. Deja proiectele guvernamentale rusești pe termen mediu iau în considerare rubla de peste 100 per dolar.

Sancționarea Bursei de la Moscova – 9% depreciere față de dolar

Saltul din luna octombrie în deprecierea rublei este pus și pe exodul de capital dar mai ales pe intrarea în vigoare a sancțiunilor asupra Bursei din Moscova care a determinat o creștere a cererii de monedă străină din partea non -rezidenților care au trebuit să-și repatrieze câștigurile până la acea dată când intrau în vigoare sancțiunile ce interziceau tranzacțiile cu dolari și euro pe această bursă. Am văzut, rubla nu s-a întărit după această dată.

Impactul a fost o cădere de 9% în raport cu dolarul și de 11% în raport cu yuanul chinez după aplicarea sancțiunilor. Motivul a fost nivelul rulajului la bursă și a intrărilor de capital reduse. Deși anterior a primit un răspuns puternic, actuala depreciere a rublei nu a mai antrenat măsuri intervenționiste ferme, pentru că această slăbire nu este o preocupare atât de acută a autorităților. În noua variantă, calcularea ratei de schimb de către Banca Centrală a Rusiei se realizează pe baza schimburilor inter-bancare, după introducerea din iunie a restricțiilor intrate în vigoare la 12 octombre și a deficitului acut de monedă străină.

În ciuda tuturor problemelor de inflație, volatilitatea monedei și creșterea constantă a costurilor dobânzilor, Kremlinul nu a oprit cheltuielile militare, din contra. Cu partea de 300 miliarde de dolari rezerve care erau în țară în februarie 2022, în afara celor înghețate în Occident, Fondul de stabilizare s-a împuținat, ca și cel al Băncii Centrale menit să sprijine rubla, astfel că se așteaptă două fenomene: epuizarea fondului până la sfârșitul anului și o creștere a taxelor și impozitelor anul viitor pentru a ajuta la acoperirea deficitului.

Asta în timp ce parlamentarii din Duma de Stat a Rusiei au votat, joi, 24 octombrie - desigur la indicațiile Kremlinului, nefiind vorba despre un organism independent - o creștere a cheltuielilor militare cu aproape 30%, adică circa 145 miliarde de dolari pentru 2025. Astfel, cheltuielile combinate pe apărare și securitate au ajuns să reprezinte 40% din bugetul total al Rusiei.

Impactul asupra economiei Rusiei

Da, o asemenea creștere a cheltuielilor guvernamentale a dus la creșterea economiei, estimată de FMI la 3,6% din PIB anul acesta. Dar ele nu se traduc și în creșterea bunăstării sau a unor investiții ce aduc dividende pe termen lung pe piață. La asta trebuie să adăugăm faptul că mii de oameni au fost chemați sau aduși sub diferite forme să lupte în război iar alte mii au fost recrutate în industria de război, contra unor sume din ce în ce mai mari, proproționale cu lipsa de apetit a voluntarilor sub orice formă. Iar rezultatul a fost o spirală de creștere a salariilor în toate industriile ruse, scăderea competitivității, găuri majore în forța de muncă și tulburări masive la nivelul stabilității.

În același timp, economia rusă se mai confruntă cu un fenomen serios: cererea mare a depășit nivelurile maximei capacități de a produce și furniza produsele și serviciile așteptate, indiferent care sunt ele. Asta dublează efectele creșterii inflației și a politicilor monetare stricte impuse de Banca Centrală a Rusiei. Alferd Kammer, directorul departamentului Europa al FMI a prezentat situația în cadrul briefingului din octombrie 2024 al Regional Economic Outlook for Europe.

“Datele despre economie și datorie în Rusia arată că economia rusă s-a supraîncălzit”. Proiecția FMI este pentru o creștere economică reală de 3,6% la nivelul lui 2024, de la 3,2% în aprilie. Dar efectele cumulate au dus la o scădere de la 1,8 la 1,3% din PIB real pentru anul 2025 datorită exact depășirii capacității de furnizare, situație pe care economia Rusiei nu o poate menține multă vreme alături de politica monetară riguroasă. Salariile vor crește mai încet în comparație cu inflația, piețele muncii s-au blocat în Rusia iar invazia în Rusia deja a adus semne de fragmentare ale comerțului.

De aceea și prognoza pe termen mediu este atât de cenușie pentru Rusia și ruși. Lipsa transferurilor tehnologice occidentale a dus la reducerea creșterii potențiale, tot așa cum a scăzut dramatic potențialul de a finanța economia, cu impact major asupra capacității de producție pe termen mediu. Pe scurt, Putin își amanetează perspectivele de prosperitate și convergență la nivelul economiei globale cu fiecare zi de război și se îndepărtează de statutul de putere regională cu fiecare creștere a cheltuielilor militare, care nu se mai reflectă demult în creșterea de capabilități sau de putere, ci abia menține consumurile necesare pentru front.