Mihai Isac // Dezmăț anticonstituțional marca Șor la Comrat. Găgăuzii, carne de tun a Kremlinului împotriva R. Moldova

Rusia a menținut întotdeauna un control strategic în Găgăuzia, regiune autonomă din sudul Republicii Moldova, folosind-o ca pârghie politică și simbolică împotriva Chișinăului, încercând să creeze o nouă Transnistrie în sudul statului.

În regiune există o puternică orientare pro-rusă, reflectată în discursurile și deciziile unor lideri locali și stimulată de un imens aparat de propagandă finanțat de Moscova.

Rusia profită de această atitudine pentru a susține direct (financiar, mediatic sau prin vizite oficiale) partidele și politicienii care promovează o orientare pro-rusă și se opun apropierii Republicii Moldova de UE și NATO.

În Găgăuzia, deși primește un sprijin economic semnificativ din partea statelor Uniunii Europene, inclusiv investiții și proiecte sociale, propaganda este folosită a întreține imaginea că Moscova este un aliat și protector al regiunii.

Găgăuzii sunt un grup etnic de origine turcică, dar cu legături istorice și culturale strânse cu spațiul slav, inclusiv prin religia ortodoxă. Rusia exploatează aceste conexiuni culturale pentru a-și spori influența, creând sentimentul că Moscova este „protectorul” minorităților care nu se simt pe deplin reprezentate de autoritățile de la Chișinău.

Limba rusă a ocupat toate sferele activității din societatea locală, iar limba găgăuză este practic eliminată din viața socială, politică ori culturală. Adoptată tocmai pentru a proteja cultura și limba etnicilor găgăuzi, actuala legislație care reglementează statututul de autonomie a dus la condamnarea la dispariție a limbii găgăuze.

Presa și canalele media din Rusia au o prezență semnificativă în regiune, promovând narațiuni favorabile Moscovei și criticând necontenit direcția europeană a R. Moldova. Prin televiziune, rețele sociale și publicații afiliate Kremlinului, se alimentează o stare de neîncredere față de Occident și față de autoritățile centralede la Chișinău.

De-a lungul anilor, au existat încercări repetate de a organiza referendumuri în Găgăuzia, prin care autonomia își exprima dorința de a-și stabili propriul curs în cazul în care Chișinăul ar aprofunda relațiile cu Uniunea Europeană. Aceste acțiuni, chiar dacă au un efect legal limitat, sporesc tensiunile dintre Chișinău și Comrat și transmit semnalul că, în situații de criză, Găgăuzia ar putea căuta susținere directă de la Moscova.

Prin sprijinul constant acordat Găgăuziei, Rusia își păstrează un „punct de sprijin” în interiorul Republicii Moldova, diferit de situația din Transnistria, care are o poziție total separatistă și, de facto, este sub controlul Moscovei.

Prezența unor structuri politice și sociale puternic loiale Rusiei în Găgăuzia permite Kremlinului să influențeze viața politică internă a R.Moldova fără a apela la metode agresive deschise. Acest mecanism permite Kremlinului să-și mențină influența în regiune și să împiedice, pe cât posibil, orientarea fermă a Chișinăului spre spațiul european.

Delegații năimiți care au participat la așa-zisul congres de la Comrat au insistat că Maia Sandu „nu este un președinte legitim”, iar membrii partidului de guvernământ PAS sunt „trădători”.

Bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, a amenințat Chișinăul că liderii găgăuzi vor apela la „prietenii” din Rusia și Turcia, pentru a le semnala „presiunea agresivă” la care sunt supuși și a reclama „regimul criminal de la Chișinău”. Totodată, Guțul l-a lăudat pe Ilan Șor pentru „susținerea Găgăuziei în lupta pentru interesele autonomiei” și i-a îndemnat pe cei de la Chișinău să-i urmeze exemplul.

Contestarea legitimității unor lideri care nu sunt pe placul lor este o tactică mai veche a exponenților Kremlinului, acest lucru fiind mai mult decând evident atunci când vorbim de Maia Sandu ori Volodimir Zelenski.

De la tribuna pseudo-Congresului, președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov, a declarat că Occidentul este responsabil pentru războiul din Ucraina, susținând că „Occidentul a vrut să atragă Ucraina în NATO”, bazându-se, spune el, pe informații venite din SUA.

În acest spectacol macabru, participanții au votat o rezoluție prin care au decis să se adreseze Comisiei de la Veneția pentru anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale și ale referendumului, precum și să solicite SUA să verifice respectarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei.

Străzile din jurul clădirii unde avea loc acest exercițiu anticonstituțional erau susținătorii lui Ilan Șor și ai Evgheniei Guțul, aduși, în mod organizat, cu autobuzele din întreaga Găgăuzie. Aceștia au recunoscut că primesc „alocații” – așa-numitele „compensații” – de la oligarhul fugar Șor.

Răspunsul de la Chișinău a venit ferm și calm, autoritățile menționând că vor continua colaborarea cu cetățenii din Găgăuzia – inclusiv din raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești – în același mod în care cooperează cu toți locuitorii țării, prin investiții în infrastructură, salarii și pensii. În pofida afirmațiilor unor oficiali locali, autoritățile centrale sunt cele care finanțează dezvoltarea Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, prin investiții majore în infrastructură, rețele de apă și canalizare, energie regenerabilă, afaceri și turism, alocând sute de milioane de lei de la bugetul de stat, chiar dacă regiunea nu contribuie la formarea acestui buget.

„Gruparea criminală Șor a acaparat unele instituții din regiune. Justiția trebuie să ofere rezultate clare – toți cei care încalcă legea, fie la Comrat, Orhei, Chișinău sau în alte localități, trebuie trași la răspundere, inclusiv pentru corupție, cumpărare de voturi și șantaj politic”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Daniel Vodă.

El a precizat că refuzul includerii bașcanei în Guvern nu este o decizie politică, ci una bazată pe respectarea legii. Premierul Dorin Recean a explicat public motivul: există dovezi privind fraudarea alegerilor din UTAG, iar până când situația nu va fi clarificată, nu se poate permite infiltrarea în Guvern a unor persoane cu interese străine.

„Autoritățile centrale recunosc și respectă autonomia regiunii, însă acest lucru nu înseamnă că trebuie să tolereze practici ilegale sau tentative de destabilizare. Declarațiile potrivit cărora nu ar exista recunoaștere a autonomiei sunt complet nefondate”, a subliniat Daniel Vodă. „Iar acuzațiile privind un presupus „schimb” – renunțarea la cooperarea cu Rusia în schimbul includerii bașcanei în Guvern – sunt false. Guvernul solicită în permanență respectarea legii în gestionarea treburilor publice, iar politica externă a țării rămâne prerogativa exclusivă a autorităților centrale”, a mai declarat Daniel Vodă.

Organizația unor astfel de acțiuni anticonstituționale în sudul statului vin pe fondul demersurilor vizând consolidarea controlulului exercitat de elementele oligarhice și serviciile de spionaj de la Moscova. Recent, o inițiativă a unor deputați regionali propunea ca numărul deputaților din Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) să fie redus de la 35 la 25. Autorii propunerii justifică necesitatea acestei reforme prin scăderea populației regiunii, de la 160.000 la 100.000 de locuitori în cei 30 de ani de existență a autonomiei, în timp ce numărul deputaților a rămas neschimbat.

De asemenea, inițiatorii semnalează o problemă gravă de neproporționalitate în actualul sistem electoral. Conform legislației privind statutul juridic special al Găgăuziei, un deputat ar trebui să reprezinte cel puțin 5.000 de alegători. În prezent, însă, un deputat reprezintă în medie doar 3.700 de alegători. În plus, actualul model electoral creează o legătură strânsă între deputați și localitățile pe care le reprezintă, ceea ce, susțin inițiatorii, duce adesea la neglijarea intereselor strategice ale întregii autonomii.

Reforma propusă presupune crearea unei singure circumscripții electorale pentru întreaga Găgăuzie, permițând alegerea deputaților pe baza votului uninominal la nivel regional, și nu pe criterii teritoriale. Inițiatorii susțin că reducerea numărului de deputați la 25 va contribui la o administrație mai eficientă și mai suplă. Totodată, recalcularea ratei de reprezentare va asigura o distribuție mai echitabilă a mandatelor.

Conform planului, reforma ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără a afecta alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei programate pentru noiembrie 2025.

Această propunere a trezit furia reprezentanților oligarhului fugar în regiune, care au transformat Legislativul local într-o bază de putere pro-rusă, implicată în acțiuni anti-constituționale.

Autoritățile de la Chișinău, societatea civilă și partidele din R. Moldova trebuie să se implice mai mult în viața din autonomia găgăuză, pentru a nu permite permanentizarea ocupației hibride ruse!