Iulian Chifu // Argumentul Zelenki: 3 ani de la începutul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina

În primul rând, cele trei cele mai mari atuuri și avantaje ale Ucrainei: reziliența societală a ucrainenilor, care susțin războiul și efortul de pe linia frontului și din spatele frontului, din adâncime; apoi capacitatea de adaptare continuă a tehnologiei la război, cu o producție ajunsă la 2,2 milioane de drone pe an, probabil una dintre cele mai importante ale lumii; și mai ales și în primul rând Volodimir Zelenski, președintele care a ajutat la câștigarea pas cu pas, până astăzi, a războiului informațional cu o inovație fantastică în materie de comunicare strategică, prin intervențiile sale zilnice, în fiecare seară, și ridicarea comunicării de război la un alt nivel.

Dictatori, autocrați și democrați autentici: Putin, Trump, Zelenski

Dezbaterea despre sistemul democratic sau autocratic de guvernare, ca și despre dictatori, merge pe două dimensiuni: constituția și respectarea acesteia, respectarea regulilor democratice și funcționarea sistemului democratic sub un președinte sau altul. Și aici, acuzația că a lansat războiul, revizuită apoi de către președintele SUA că ar fi putut evita războiul și el, și Biden, pe atunci președintele SUA, se vădește greșită, ca să nu spunem falsă. Lucru recunoscut de Trump care a afirmat că Rusia a atacat Ucraina. Totuși și în privința tipului de regim, și în ceea ce privește lansarea războiului sau dorința de pace, Zelenski a avut întotdeauna argumente puternice.

Trebuie să ne amintim, totuși, că Volodimir Zelenski a fost ales pe un program de a face pacea cu Rusia, după anexarea Crimeii și agresiunea militară din Estul Ucrainei, din 2014, și nu a cedat la șantaj, la ultimatumurile Rusiei sub formă de propuneri de acorduri cu NATO și OSCE, din decembrie 2021, cum le-a respins întreaga lume. Iar în momentele cele mai grele, acum 3 ani, când trupele speciale ruse acționau în Kiev, a cerut arme și nu transportul oferit de către americani pentru a părăsi țara. Mai putem adăuga aici și nenumăratele tentative de asasinat, inclusiv persoane decedate la el în birou la o asemenea tentativă. În concluzie, Ucraina chiar are președinte, unul care și-a consolidat poziția la ultima conferință de presă, în cadrul Forumului Ukraina. Anul 2025.

Zelenski a avut câteva declarații și răspunsuri la întrebări care au făcut titluri. Cel mai important, oferta sa de a demisiona imediat pentru a asigura garanții de Securitate sau intrarea Ucrainei în NATO, dacă acesta este prețul. Un răspuns puternic și indirect acuzațiilor de ilegitimitate pornite de la Moscova, dar reluate de către noul locatar de la Casa Albă, Donald Trump. Altfel, a făcut referire la o lege în vigoare care-i interzice organizarea alegerilor în timp de război, de lege marțială, pe baza unei legi preexistentă intrării sale în funcție, chiar înainte de a-și fi pus problema să candideze, în timpul președinției predecesorului său, Petro Poroshenko, în 2015.

Trump a susținut că Zelenski ar fi devenit “dictator” pentru că nu a realizat alegeri în aprilie 2024, când era termenul expirării mandatului, dar care se situa în perioada de acțiune a legii marțiale, lansată după invazia Rusiei din 24 februarie 2022. El a reușit să treacă elegant și peste acuzația că ar fi dictator, insistând că a fost ales legitim, are o susținere la zi de 65% dintre ucraineni și nu a fost ofensat de cuvintele lui Trump tocmai pentru că nu este dictator. Doar un asemenea personaj în asemenea condiții, s-ar putea considera ofensat.

Relațiile Trump-Zelenski și negocierile acordului pe metale rare cu SUA

Dacă la începutul relației, în primul său mandat, Donald Trump l-a salutat și l-a aplaudat pe Volodimir Zelenski, opinia s-a schimbat în 2019, când Trump a încercat să forțeze date compromițătoare și o investigație ucraineană asupra companiei Burisma a băiatului lui Joe Biden, Hunter, pentru a-l ajuta în alegeri, Zelenski nu s-a implicat nici în investigație, nici în interiorul politicii americane, de unde nemulțumirea și supărarea lui Trump. De aici, nemulțumirea s-a amplificat după preluarea noului mandat când cineva i-a spus că trebuie să recupereze bani americani investiți în război și că apărarea Ucrainei e importantă pentru că are metale rare, cea mai importantă marfă a momentului în înfruntarea cu China.

De aici a venit ideea unui târg, lansat la început drept datorie de recuperat. Trump a marșat pe principiul că SUA ar fi investit 500 miliarde de dolari, ulterior 350 miliarde, și că Ucraina ar trebui să le plătească. Și aici Zelenski a fost foarte clar: e vorba despre sub 100 miliarde de dolari, și aceștia cu titlu de subvenție, nicidecum împrumut. Nici varianta de a fi recunoscut ca datorie, și plătit în generațiile viitoare, nici cea de a ceda resursele naturale ale Ucrainei nu a fost una corectă, în varianta primei propuneri de acord care presupunea cedarea a 50% din toate resursele curente și viitoare. În schimb, revizuirea acordului s-a produs și lucrurile au început să se contureze diferit.

Ucraina are rezerve de 350 miliarde doar în teritoriile ocupate de Rusia. Recuperarea lor poate aduce avantaje SUA. Apoi Ucraina poate privi un anumit tip de acord de cedare a unor resurse sau investiții comune odată ce dobândește în schimb garanții de Securitate. Proiectul de acord primit în a doua instanță este unul de Securitate pentru Ucraina care conține și exploatarea în comun a resurselor. Deși elementele specifice nu sunt cunoscute, părțile anunță că pozițiile se apropie și că va exista un asemenea acord avantajos ambilor și acceptabil spre ratificare Radei Supreme, Parlamentul ucrainean.

Duminică, președintele Zelenski a anunțat că un acord este aproape, se fac progrese și formatul este de acces al SUA la resursele naturale ale Ucrainei contra unei asistențe de Securitate. De altfel, asistența militară semnată nu a fost oprită, doar că nu există angajamente noi de către SUA. Și în privința Starlink, rețeaua internet prin satelit, despre care s-au auzit zvonuri că ar putea fi întreruptă – ea fiind utilă și pentru uzul civil, și pentru cel militar – atât Germania și Polonia care plătesc utilizarea rețelei, cât și Elon Musk, patronal rețelei, au anunțat că nu se pune problema vreunui blocaj.

De asemenea, Președintele Ucrainei a anunțat că Donald Trump ar trebui să se întâlnească cu el și să discute despre acordul de acces la resursele naturale contra Securitate – garanții, și nu doar securitatea indirectă dată de exploatarea resurselor de către companii americane, despre care se prezumă că ar determina abținerea de la un atac al Rusiei – iar această discuție și negociere ar trebui să aibă loc corect, înaintea întâlnirii lui Trump cu Putin. Pentru a realiza un acord despre preocupările de securitate, “trebuie să ne întâlnim și să discutăm despre el. Și întâlnirea trebuie să fie corectă față de noi, adică să aibă loc înainte de întâlnirea lui Trump cu Putin”, a mai spus Zelenski.

Proiectul de pace: un plan complex și dificil

Zelenski a insistat pentru nevoia de a obține susținerea Președintelui Trump pentru Ucraina, a Senatului, a Congresului, a ambelor partide și a tuturor cetățenilor americani. Sprijin pentru un proiect de pace justă și durabilă pentru Ucraina, cu garanții solide de Securitate, pentru care Președintele Ucrainei mulțumește și e gata să-și părăsească funcția dacă este un impediment în realizarea unei asemenea înțelegeri.

De altfel, Zelenski mai are un argument puternic, fondurile ruse înghețate și imobilizate în vest pentru a plăti pentru reconstrucția Ucrainei, în valoare de circa 350 miliarde de dolari. Desigur, europenii au rezerve în a le folosi, au fost utilizate doar dobânzile produse de aceste fonduri și există temerea unor repercusiuni și impact asupra Euro dacă se face această confiscare, ce poate ridica probleme juridice.

Președintele Zelenski a afirmat că este vorba despre fonduri ce revin Ucrainei, nicidecum aliaților care le-au înghețat și indisponibiilizat. Reconstrucția Ucrainei este estimate la 500 miliarde de dolari, iar distrugerile continua zi de zi. Și Rusia ar putea fi de acord cu cheltuirea fondurilor pentru reconstrucție, dar două treimi ar trebui utilizate pe teritoriul controlat de Ucraina și o treime pe cele 20% din teritoriu ocupat de către Rusia. Și numai dacă există o supraveghere internațională a cheltuirii acestor fonduri.

Propunerea existentă și discutată pentru o încetare a focului, initial, apoi în acord de pace, presupune o oprire de facto a schimburilor de focuri pe actuala linie de demarcație și, chiar fără o recunoaștere formală, acceptarea că teritoriile ocupate rămân sub controlul Rusiei. În Ucraina urmează să fie amplasate 30.000 de trupe europene și o componentă masivă de supraveghere cu drone pe întreaga linie de contact, actuala linie a frontului, monitorizată de către europeni. Pe flancul Estic, la frontiera Ucrainei s-ar afla mult mai multe forțe care ar intra pe teritoriul ucrainean dacă va fi relansat războiul. Și aici, propunerea senatorului republican Lyndsey Graham este ca, în acest caz, Ucraina să intre automat în NATO, o propunere îmbrățișată de aliații europeni.

De asemenea, este binecunoscută opțiunea americanilor ca să nu aibă trupe implicate direct pe teren, în Ucraina. Dar această condiție nu înseamnă că America nu ar putea asigura sprijin de exemplu prin asigurarea acoperirii aeriene, a intelligence-ului, a sprijinului logistic și livrărilor de muniție sau livrarea de Patriot, dispozitive anti-aeriene, pe care Ucraina e gata să plătească 35 miliarde de dolari contra celor 20 sisteme necesare. În plus, obiecțiile Rusiei ca să nu existe forțe de menținere a păcii europene sau din state membre ale NATO nu e neapărat să fie o condiție acceptabilă, iar amplasarea acestor trupe se poate face și fără acceptul Rusiei, Iar eventualul blocaj privind integrarea în NATO ar fi valabilă atât timp cât Rusia nu ar relua războiul. Practic, Rusia însăși ar introduce Ucraina în NATO.