Parlamentari suedezi: Situația din R. Moldova trebuie să trezească Bruxelles-ul

DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
Opinii
Recentele alegeri și referendumul din R. Moldova au reafirmat angajamentul său neclintit față de un viitor european. În ciuda interferenței rusești, inclusiv cumpărarea de voturi, atacurile cibernetice și amenințările cu bombă, candidata pro-europeană Maia Sandu și-a asigurat o victorie clară, reflectând sprijinul intern și al diasporei.
20.12.2024 11:28
20.12.2024 11:31
Deschide md
Opinii

Dar un pericol pândește după colț, ceea ce ar trebui să facă Bruxelles-ul să se trezească.

Alegerile prezidențiale din R. Moldova au avut loc pe 20 octombrie, iar pe 3 noiembrie a avut loc cel de-al doilea tur de scrutin. Președintele pro-european în exercițiu, Maia Sandu, care a câștigat primul tur, și fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, care a fost pe locul doi, au acces în turul doi, pe care l-a câștigat Sandu, asigurându-și cel de-al doilea și ultimul mandat de președinte.

Alegerile au fost descrise ca o alegere între Occident și Rusia, Sandu reprezentând tabăra pro-europeană și Stoianoglo partea prietenoasă cu Rusia. În aceeași zi cu primul tur al alegerilor, a avut loc un referendum în care majoritatea moldovenilor au votat „Da” pentru a include vectorul european în Constituția R. Moldova. Rezultatele, atât la alegerile prezidențiale, cât și la referendum evidențiază aspirațiile constante de aderare a R. Moldova la UE, în ciuda presiunilor economice și geopolitice. Dar rezultatul referendumului a fost mai strâns decât se aștepta.

Un nivel uluitor de interferență din partea Rusiei a încercat să influențeze votul R. Moldova. Autoritățile au descoperit o schemă de cumpărare de voturi care implică aproximativ 10% dintre alegători, cel puțin 138 de mii de persoane, folosind aplicația unei bănci rusești, aflate sub sancțiuni internaționale, pentru a primi transferuri de numerar din Rusia în schimbul voturilor. Această interferență, combinată cu amenințările cu bombă la o duzină de secții de votare din străinătate și atacurile cibernetice, care vizează suprimarea votului diasporei, reflectă tacticile dure ale Rusiei de a perturba alegerea democratică a R. Moldova.

În ciuda unui peisaj economic extrem de dificil, moldovenii și-au menținut sprijinul pentru Maia Sandu și pentru un viitor european. Dar pericolul pândește după colț.

R. Moldova se află într-un moment crucial înaintea viitoarelor alegeri parlamentare de anul viitor. În timp ce traiectoria pro-europeană a națiunii a fost reafirmată în alegerile prezidențiale, competiția parlamentară prezintă o provocare mai profundă, cu riscuri care ar putea înclina balanța spre instabilitate și influență străină.

Opoziția pro-rusă, susținută de rețelele loiale Moscovei, vede o oportunitate în această potențială oboseală a alegătorilor. Eforturile Rusiei de a influența politica moldovenească sunt bine documentate, de la scheme de cumpărare de voturi care implică transferuri de numerar prin bănci rusești sancționate până la atacuri cibernetice și campanii de propagandă. În alegerile parlamentare, în care marjele sunt adesea mai înguste, chiar și schimbări modeste ale prezenței la vot pot schimba balanța puterii.

Viitoarele alegeri parlamentare vor determina dacă aspirațiile europene ale R. Moldova pot fi transpuse în reforme. O majoritate pro-europeană este esențială pentru avansarea reformei justiției, modernizarea economică și protejarea împotriva amenințărilor hibride din partea Rusiei. Fără ea, R. Moldova riscă un blocaj legislativ sau, mai rău, o inversare a traiectoriei sale europene.

Miza nu este doar internă, ci și geopolitică. Poziția R. Moldova ca democrație pro-europeană la ușa Rusiei o face un câmp de luptă simbolic în diviziunea Est-Vest. Un guvern pro-european slăbit ar încuraja strategia Moscovei de exploatare a vulnerabilităților de la periferia Europei.

În plus, eforturile de contracarare a interferenței rusești trebuie dublate. Procesele electorale transparente, măsurile solide de securitate cibernetică și monitorizarea internațională pot contribui la atenuarea manipulării externe. În același timp, partidele pro-europene trebuie să abordeze oboseala alegătorilor prin prezentarea unor platforme convingătoare, orientate spre rezultate care să rezoneze cu preocupările imediate ale cetățenilor, cum ar fi inflația, costurile energiei și ocuparea forței de muncă.

Viitoarele alegeri parlamentare nu sunt doar o altă competiție politică. Sunt un moment decisiv pentru democrația R. Moldova. Miza este mare.

Acesta ar trebui să fie, de asemenea, un semnal de alarmă pentru ca Bruxelles-ul să se angajeze mai mult pentru viitorul R. Moldova. În caz contrar, UE riscă să aibă un stat controlat în totalitate de Rusia între UE și Ucraina. Este timpul ca UE să acționeze:

  1. Regulamentul privind planul de creștere pentru R. Moldova ar trebui adoptat rapid, fără întârzieri sau obstacole birocratice și cu un echilibru îmbunătățit între granturi și împrumuturi.
  2. Trebuie oferit sprijin imediat cetățenilor pentru a-i ajuta să treacă prin iarnă și să reziste șantajului energetic rusesc.
  3. Progresul tangibil pe calea europeană a R. Moldova trebuie demonstrat prin deschiderea clusterelor de aderare și lansarea oficială a negocierilor de aderare. Acesta nu este un progres, ci o recunoaștere a realizărilor deja realizate.

Liderii europeni trebuie, de asemenea, să colaboreze activ cu moldovenii care trăiesc în străinătate și să viziteze R. Moldova, în special orașele și satele sale cele mai vulnerabile, pentru a împărtăși experiențe directe despre beneficiile UE. Este esențial să conectăm proiectul UE în R. Moldova cu personalități europene recunoscute și influente. În prezent, moldovenii adesea nu reușesc să asocieze UE cu lideri proeminenți, în timp ce Kremlinul a promovat cu succes personalități cunoscute aliniate intereselor sale în regiune.

BJÖRN SÖDER (SD)

Membru al Parlamentului Suedez și

Șeful delegației suedeze la AP OSCE

MARKUS WIECHEL (SD)deputat în Parlamentul suedez,

Șeful delegației suedeze la APCE

și membru al delegației suedeze la AP OSCE

Cuvinte cheie:
Nu a fost găsit nici un cuvânt cheie.
Distribuie articolul:
Fii la curent cu ultimile știri pe pagina noastră de Telegram
Abonează-te la
Deschide.md