Nicolae Negru // Scutul european pentru Republica Moldova, cine îl aplică și cine îl respinge

Semnarea „Pactului pentru Europa”, ce a avut loc ieri, în sediul Muzeului Național de Istorie, va rămâne cu certitudine o bornă importantă pe drumul integrării europene a Republicii Moldova. Treisprezece formațiuni politice au încheiat un acord prin care s-au angajat să contribuie la obiectivul aderării la Uniunea Europeană, să promoveze statul de drept, coeziunea socială și solidaritatea națională, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național.

Semnatarii condamnă războiul de agresiune și ocuparea cu forța a teritoriilor unor state suverane și independente, fără însă a preciza că se referă în primul rând la invazia Ucrainei de către armata rusă. Textul a fost unul de compromis, pentru a menaja sensibilitatea unor lideri de orientare proeuropeană mai recentă. Oricum, toată lumea înțelege încotro este îndreptată săgeata cu vârful muiat în călimara cu blam, așa că efectul „camuflajului” va fi minim.

În text lipsește și orice referire la referendumul din octombrie, dintr-un motiv asemănător probabil: ca să nu atragă asupra unor partide, care s-au declarat din start pe poziții antagonice cu partidul de guvernământ, acuzații de conformism și „colaboraționism”. Să sperăm că nu e vorba de aceeași stratagemă a eschivării, că ele nu vor boicota referendumul, reducând la zero sensul documentului semnat.

„Pactul pentru Europa” pornește de la Declarația Parlamentului din 24 martie 2005, prin care a fost proclamat cursul strategic, ireversibil pe calea integrării europene, singura care poate asigura dezvoltarea de mai departe a Republicii Moldova. Majoritatea parlamentară de atunci era constituită de Partidul Comuniștilor, care însă, între timp, s-a abătut de la propriile direcții programatice, devenind exponentul unor interese geopolitice străine, punând piedici semnării Acordului de asociere între Republica Moldova și UE, în 2014.

Sub documentul inițiat de Blocul „Împreună” și-au pus semnătura liderii partidului de guvernământ – PAS, dar și a principalelor partide proeuropene care, luate împreună, la ultimele alegeri locale generale au obținut aproape două treimi din voturile politice ale alegătorilor.

Acestea sunt: Partidul Verde Ecologist (Anatolie Prohnițchi), Partidul Acțiune și Solidaritate (Igor Grosu), Partidul Dezvoltării și Consolidării Republicii Moldova (Ion Chicu), Partidul Liberal Democrat din Moldova (Vlad Filat), Partidul Social Democrat European (Ion Sula), Partidul Național Liberal (Vitalia Pavlicenco), Partidul Puterea Oamenilor (Ruslan Codreanu), Partidul Mișcarea Alternativă Națională (Ion Ceban), Platforma DA (Dinu Plângău), Partidul Schimbării (Ștefan Gligor), Liga Orașelor și Comunelor (Alexandru Bujoreanu), Coaliția Pentru Unitate și Bunăstare (Igor Munteanu), Partidul Politic „Voința Poporului” (Ștefan Urâtu).

Aseară, Boris Volosatâi, liderul Alianței pentru Unirea Românilor - Republica Moldova, a anunțat că a semnat și el din partea formațiunii sale.

Numărul și ponderea electorală a semnatarilor face posibilă asemănarea Pactului pentru Europa cu declarația de la Snagov, semnată de liderii partidelor parlamentare din România, în 1995, pentru a confirma acordul principalelor forțe politice față de strategia națională a aderării României la Uniunea Europeană.

Dacă lipsa semnăturilor din partea PSRM, PCRM și a partidelor lui Șor, care, în ultimul timp, luptă la unison cu Federația Rusă ca să blocheze integrarea europeană, putea fi anticipată, există un șir de partide a căror absență ridică niște semne de întrebare.

E vorba de: Partidul Liberal (Mihai Ghimpu), Partidul National Moldovenesc (Dragoș Galbur), Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” (Valentin Dolganiuc), Partidul Republica Unirii (Sergiu Mocanu), Partidul Popular Creștin Democrat (Victor Ciobanu), Partidul Democrația Acasă (Vasile Costiuc), Partidul Politic „Noi” (Vladimir Dachi), Partidul Legii și Dreptății (Mariana Durleșteanu), Partidul Acasă Construim Europa „PACE” (Gheorghe Cavcaliuc).

Nu ne surprinde absența partidului „Democrația Acasă”, după ce l-am văzut pe Vasile Costiuc făcând, pe 8 mai, spume la gură, indignat de pregătirile din centrul Chișinăului pentru sărbătorirea Zilei Europei pe 9 mai. Lui Dragoș Galbur, liderul PNM, nu i-a convenit textul Pactului - nu se face referire la NATO și la referendumul din octombrie. El mai invocă și faptul că printre semnatari ar fi și partide finanțate de Rusia. Cam multe pretexte și niciunul convingător. De ce au lipsit Mihai Ghimpu (care, de altfel, a declarat că susține referendumul constituțional din 20 octombrie), Valentin Dolganiuc, Mariana Durleșteanu... nu se știe. Oricare și oricât de „principial” ar fi motivul, Rusia, care își bazează acțiunile destabilizatoare pe afirmația falsă că integrarea europeană nu se bucură de sprijin popular, aplaudă astfel de gesturi egocentrice.

Conform sondajului IMAS din 22 aprilie, 54% din alegători ar vota aderarea la UE, în timp ce pentru reUnire și-ar da votul 38%. În loc să ne folosim de scutul european pentru a stăvili și a ieși cât mai repede din „sfera de influență” a Rusiei, idioți utili și unioniști falși, ca Roșca, ne tot iau cu vorba, ne spun să aplicăm scutul unionist, care, deocamdată, e mai slab. Folosind ambele scuturi, ne-am proteja mult mai bine, însă unii „hiperpatrioți” sau „hiperunioniști” se opun fie din naivitate, fiindcă nu-și dau seama pe ce lume se află, fie așteptând de fapt, în taină, să vină tancurile rusești cu „russkii mir”. Care e raportul dintre ei, câți sunt naivi, inconștienți, iar câți se află în solda FSB nu contează - ori proști, ori vânduți - efectul e același, deși, sincer vorbind, ne vine greu să credem că poate exista un asemenea grad de inadecvare la realitate, ei se vor manifesta solidar și la toamnă, când vor boicota referendumul.

„Am asistat cu satisfacție la încă o etapă foarte importantă pentru parcursul european al Republicii Moldova. E un moment în care forțele politice, care doresc un viitor prosper și care doresc pace pentru cetățenii R. Moldova, și-au luat un angajament deloc simplu. Un angajament care reclamă cooperare și efort comun”, a declarat Ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, prezent la ceremonia de semnare a Pactului pentru Europa.

„Cooperare și efort comun” sunt cuvintele-cheie în acest caz. Vom vedea până la 20 octombrie dacă semnatarii își vor onora angajamentul.