Mihai Isac // Georgia între Est și Vest: Lecții de iarnă pentru Republica Moldova

Georgia, o țară situată la granița dintre Europa și Asia, a fost considerată mult timp un exemplu de rezistență împotriva influenței ruse și un model de aspirație europeană în Caucaz. Cu toate acestea, în ultimii ani, realitatea politicului georgian a devenit tot mai ambiguă, marcând o tranziție spre ceea ce mulți numesc o guvernare hibridă. Această situație ridică întrebări cruciale despre viitorul regiunii și oferă lecții esențiale pentru Republica Moldova. Cum a ajuns Georgia în această situație? Și, mai important, ce pași trebuie să urmeze Moldova pentru a evita un scenariu similar?

În fiecare seară zeci de mii de manifestanţi pro-UE ocupă străzile principalelor orașe din Georgia, protestând împotriva guvernului, acuzat că a trucat alegerile legislative şi a abandonat ambiţiile europene ale majorității populației din Georgia.

În urma acțiunilor în forță ale autorităților, amploarea adunărilor s-a diminuat de aproape o săptămână şi nu au mai avut loc ciocniri între demonstranţi şi forţele de ordine.

Tensiunile din Georgia au sporit sensibil după ce partidul de guvernământ a anunţat că suspendă până în 2028 demersurile pentru aderarea ţării cu 3,7 milioane de locuitori la Uniunea Europeană.

Georgia este prinsă între două direcții opuse: aspirațiile sale europene și presiunea crescândă a Rusiei. Partidul de guvernare Visul Georgian a adoptat un discurs dual, promovând retorica pro-europeană în fața publicului internațional, dar implementând politici și acțiuni care favorizează interesele Moscovei.

Protestele recente din capitala Tbilisi au scos în evidență tensiunile dintre populația pro-occidentală și o conducere percepută ca fiind tot mai autoritară. Legea controversată a "agenților străini", considerată o imitare a legislației restrictive din Rusia, a declanșat o mobilizare masivă a societății civile. Aceasta este doar una dintre numeroasele inițiative care sugerează o deviere de la valorile democratice occidentale.

Moscova folosește o combinație de instrumente economice, politice și culturale pentru a își menține influența în Georgia. Kremlinul finanțează mass-media, organizații culturale și religioase pentru a promova o imagine pozitivă a Rusiei și pentru a alimenta narativele anti-occidentale.

Exporturile georgiene, în special vinurile și produsele agricole, depind în mare măsură de piața rusă. Această dependență economică este utilizată ca o armă pentru a exercita presiuni asupra deciziilor politice, situație similară celei din R. Moldova în urmă cu câțiva ani.

Rusia exploatează abil diviziunile interne pentru a destabiliza scena politică, sprijinind liderii care sunt sceptici față de integrarea europeană.

Georgia oferă numeroase lecții pentru Republica Moldova, care se confruntă cu provocări similare, într-un context geopolitic complex. Alterarea mediului politic și social din statul caucazian nu a avut loc într-un singur an ori o perioadă electorală, ci în cei peste 10 ani de când Visul Georgian este la putere la Tbilisi.

Blocul comunitar nu este o bâtă care poate să fie folosită fără discernământ. Democrația europeană este folosită de forțele pro-ruse pentru a ocupa cât mai mult teren până când UE acționează.

Preşedinta georgiană prooccidentală Salome Zurabişvili a criticat reacţia lentă a Europei şi a îndemnat-o să acţioneze mai puternic în faţa crizei politice din ţara sa, în faţa eurodeputaţilor reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg.

"A durat mult ca Europa să se trezească şi să reacţioneze", a declarat Salome Zurabişvili, care anunţase că ea va refuza să îşi predea mandatul cum este prevăzut pe 29 decembrie, atât timp cât nu vor fi organizate noi alegeri legislative. "În timp ce drapelele europene sunt interzise la Tbilisi, georgienii aşteaptă încă măsuri puternice din partea Bruxellesului şi Washingtonului. Şi eu sper că nu va trebui să aşteptăm să aibă loc o criză mai profundă pentru ca Europa să acţioneze", a adăugat Zurabişvili.

Este un scenariu care poate fi ușor imaginat și la Chișiunău, unde o majoritate pro-rusă în Parlament va declanșa jihadul împotriva oricărei forme de integrare europeană.

"Georgienii nu vor ceda, însă aşteaptă de la Europa ca ea să se mobilizeze pentru ca noi să putem apăra împreună Europa şi valorile sale", a declarat Salome Zurabişvili. "Dacă Georgia cade sub controlul Rusiei (...), mizele vor fi foarte importante", a subliniat șefa statului georgian care a atenţionat în context cu privire la "securitatea Mării Negre".

Dacă alegerile parlamentare din 2025 vor fi câștigate de forțe politice pro-ruse și la Chișinău va fi instaurată o ocupație politică hibridă pro-rusă este extrem de probabil ca astfel de ședințe în Legislativul european să devină o obișnuință.

R.Moldova trebuie să prioritizeze reforma justiției și combaterea corupției pentru a preveni capturarea statului de forțe externe sau interne cu interese obscure. Corupția rămâne una din armele fundamentale folosite de Moscova pentru a dinamita situația de securitate din diferite state.

Este nevoie de intensificarea educației civice, o populație educată este mai puțin vulnerabilă la dezinformare și manipulare. Investiția în educație și sprijinirea presei independente sunt esențiale.

Guvernele de la Chișinău trebuie să evite ambiguitățile și să rămână ferm angajate în parcursul european, chiar și în fața presiunilor externe. Este nevoie de o maturitate deosebită din partea clasei politice de la Chișinău și a electoratului din R. Moldova în anul 2025, un an extrem de important din punct de vedere electoral, când între Prut și Nistru vor avea loc alegeri parlamentare. Federația Rusă urmărește să cucerească electoral R. Moldova, pentru a își îndeplini obiectivele invaziei militare ilegale declanșate de Kremlin la începutul anilor 90.

R. Moldova, similar Georgiei, este afectată de vulnerabilități structurale care pot fi exploatate de actori statali externi.

Polarizarea politicului este o problemă constantă, iar diviziunile între partidele pro-europene și cele pro-ruse subminează stabilitatea și reduc capacitatea de a implementa reforme.

Dependența economică rămâne o problemă extremă, energia fiind o pârghie pe care Rusia  o utilizează pentru a manipula deciziile interne. Campaniile de fake news au un impact considerabil asupra percepțiilor publice și pot destabiliza statul, după cum au arătat multe investigații ale mass-media de la Chișinău, dar și rapoartele autorităților de resort.

Pentru a evita scenariul Georgiei, R. Moldova trebuie să implementeze mai mulți pași, precum reforma structurală. Continuarea reformei justiției și asigurarea independenței instituțiilor statului este absolut necesară. Fără aceste eforturi, nici nu putem vorbi despre o integrare europeană reală a R. Moldova.

Cu sprijinul partenerilor strategici, mai ales România, Chișinăul trebuie să intensifice efortul de diversificare a surselor de energie. Reducerea dependenței de gazele rusești prin investiții în energie regenerabilă și interconectări regionale este o soluție înțeleasă de factorii de decizie din R. Moldova. Este nevoie de o asumare politică clară din partea R. Moldova, fără a mai cădea pradă diviziunilor interne și intereselor meschine.

Organizațiile non-guvernamentale trebuie susținute pentru a monitoriza activitatea guvernamentală și pentru a educa cetățenii. De asemenea este nevoie de intensificarea colaborării cu UE și NATO pentru sprijin financiar, tehnic și diplomatic.

Situația din Georgia este un avertisment clar pentru R. Moldova. Parcursul european nu este garantat, iar influențele externe pot deraia chiar și cele mai ambițioase proiecte de modernizare. R. Moldova trebuie să rămână vigilentă, să își consolideze democrația și să implementeze reformele necesare pentru a proteja viitorul european al țării. Lecțiile din Georgia ar trebui să inspire acțiuni clare pentru a evita aceleași capcane și pentru a menține țara pe drumul progresului și stabilității.