Mihai Isac // Electorala 2024: Ofensiva de toamnă pe frontul hibrid rus

În ultimele zile am asistat la o explozie a numărului de candidați intrați în cursa pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, în pofida unor semnale politice clare că marea lor majoritate vor obține niște rezultate ridicole.

De la lansarea unei candidate controversate lângă un monument definitoriu pentru imperialismul rus față de R. Moldova și ocupația militară ilegală rusă a regiunii din Estul țării, dar și până la discursurile patetice ale unor foști premieri, scena politică este animată de o recrudescență a tacticilor de război hibrid rus.

Dacă jocurile pentru alegerile prezidențiale sunt mai mult ori mai puțin făcute, actuala președintă fiind considerată favorită chiar și în sondajele finanțate de mașinăria infernală a propagandei ruse, atunci când vorbim despre referendum Moscova folosește toate mijloacele pentru deturnarea scopului acestuia.

Forțele politice pro-ruse de la Chișinău încearcă discreditarea referendumului prin diferite strategii, inclusiv prin lansarea mai multor candidați în alegeri. Pe lângă misiunea de a fragmenta voturile și a forța un al doilea tur al prezidențialilor, acești pseudo-candidați au misiunea de a folosi toate mijloacele, inclusiv timpii de antenă puși la dispoziție de instituțiile publice pentru a ataca procesul de integrare europeană a R. Moldova.

Partea rusă a investit și investește masiv pentru a submina referendumul, încercând deligitimizarea acestuia ca parte a strategiei sale pe termen lung de consolidare a prezenței sale în R. Moldova, așa cum o cer unii factori politici și religioși atât de vehement.

Dacă referendumul validează direcția pro-europeană pe care a intrat R. Moldova, atunci sarcina forțelor pro-europene la alegerile parlamentare din vara anului 2025 va fi poate puțin mai ușoară. Desigur, un rezultat favorabil opțiunii pro-europene nu va face decât să ducă la amplificarea demersurilor ruse pentru obținerea controlului Parlamentului RM după alegerile din 2025.

În acest moment, majoritatea populației R. Moldova consideră că singura opțiune geopolitică este aderarea la UE. La alegerile din octombrie 2024 totul depinde de inteligența și reziliența electoratului din R. Moldova, indiferent dacă aparțin majorității etnice românești ori minorităților naționale.

Conform rezultatelor celui de al doilea sondaj de opinie „Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova”, prezentat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu CBS-AXA, opțiunea pro-europeană a electoratului din R. Moldova rămâne dominantă.

Potrivit sondajului, în contextul referendumului privind aderarea Republicii Moldova la UE, 65,8% din rândul respondenților deciși ar vota ”pentru”, iar 34,2% ar vota „contra”. În același timp, peste 55% dintre respondenți consideră că Republica Moldova va deveni membră a UE în următorii 10 ani, 84% fiind la curent cu deschiderea negocierilor de aderare la UE de către țara noastră.

Particularitățile istorice care au afectat R. Moldova au făcut ca o parte importantă a populației active să facă parte dintr-o importantă diasporă, aflată cu precădere în state membre ale Uniunii Europene. Practic, peste un milion de cetățeni ai R. Moldova au redobândit cetățenia statului român, iar alte sute de mii de cetățeni ai R. Moldova dispun de cetățenia Bulgariei, Portugaliei, Italiei, Spaniei, Germaniei, Franței, Greciei, Republicii Cipru, dar și al altor state UE.

Putem spune că cetățenii R. Moldova s-au integrat în UE înaintea instituțiilor statului R. Moldova, un avantaj extrem de important pe termen lung.

Datele sondajului mai arată că 66,1% din respondenți vor participa la referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la UE din 20 octombrie 2024.

Faptul că reforma justișiei și corupția rămân în continuare preocupări importante pentru populația R. Moldova este subliniat și de datele sondajului.

Circa 18% dintre respondenți consideră că, după aderarea la UE, în Republica Moldova se va micșora nivelul de corupție, 17,9% că se va mări libertatea de a călători în UE, iar 13,8% că se vor îmbunătăți serviciile medicale. Printre reformele prioritare pentru aderarea la UE, 50,6% din respondenți au menționat combaterea corupției, 33,8% – impulsionarea dezvoltării economice, iar 32,6% – accelerarea reformei justiției.

Instrumentalizarea de către Federația Rusă a unor elemente criminale și folosirea lor ca un berbece împotriva intereselor legitime ale R. Moldova reprezintă o tactică care a dat rezultate pe fronturile hibride deschide de Rusia împotriva statelor considerate țintă, precum Ucraina, România ori statele baltice. Prezența acestor elemente în campania pentru alegerile prezidențiale, alături de personaje compromise deja de istoria relațiilor personale cu serviciile de spionaj ale Federației Ruse, dovedesc amploarea ofensivei hibride ruse.

R. Moldova rămâne un câmp de testare al noilor tehnologii de manipulare și influențare a electoratului, iar această perioadă electorală crucială oferă ocazia Moscovei să implementeze diferite campanii de dezinformare și de dicizare a electoratului, menite să deturneze cursul european al R. Moldova.

Depinde doar de capacitatea electoratului din R. Moldova dacă aceste tactici rusești vor eșua atât la exercițiile electorale din 2024, dar și la alegerile parlamentare din 2024.