Iulian Chifu // Summitul de pace din Elveția: susținerea Ucrainei, lumea bazată pe reguli și punerea la respect a Rusiei

Organizarea conferinței de pace de la Geneva s-a vrut o reeditare, la doi ani după voturile masive din Adunarea Generală a ONU, a susținerii pentru Ucraina, condamnarea agresiunii și reafirmarea principiilor Cartei ONU, a respectului față de suveranitatea, integritatea teritorială și independența statelor, în cazul de față a Ucrainei. Rezoluțiile de atunci, blocate în Consiliul de Securitate prin veto-ul Rusiei, au fost votate cu 140, 144 și 143 voturi „pentru” în Adunarea Generală a ONU. Acum, la Geneva, au fost prezente fizic peste 100 de delegații reprezentând state (peste 90) și organizații internaționale. Reuniunea s-a vrut și una de separare a apelor și de stabilire a statelor lumii a treia, nealiniate și din așa-numitul Sud Global care susțin aceste principii și cele care, pe de altă parte, prin absență, se aliniază mai degrabă cu Rusia. De altfel, următorul summit va viza aducerea Rusiei la masă, pe baza principiilor deja convenite la nivel internațional la reuniunea de la Geneva.

Declarații de susținere unanimă a Ucrainei

Reuniunea a permis, totodată, asumarea unor poziții naționale prezentate la Geneva. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a susținut că o pace justă și durabilă care să încheie războiul cu Rusia nu poate să fie o capitulare a Ucrainei, pentru că există deja o victimă și un agresor – aluzia la pretinsa condiție de pace lansată de Putin în ajun, vineri, 14 iunie. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a susținut un apel la adresa Chinei care să-și utilizeze influența pentru a-l determina pe Putin să încheie războiul, în termenii Ucrainei - planul de pace în 10 puncte. A fost subliniat și rolul Sudului Global în perspectiva de pace, state din America Latină, Africa, Asia sau Orientul Mijlociu, prezente la summit fiind direct interesate în special prin prisma principiilor lumii bazate pe reguli și mai ales a securității alimentare.

Consilierul pentru Securitate Națională al Președintelui SUA, Jake Sullivan, a subliniat că Putin a cerut Chinei să se abțină de la a călători la Geneva, iar aceasta a ales partea, absentând de la reuniune(pe motiv că nu este invitată și Rusia). Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a susținut că Putin nu a propus un cadru de negociere, ci a cerut o capitulare Ucrainei, lucru inacceptabil și un non – starter în orice formulă de negociere. Cancelarul Olaf Scholz a subliniat că o încetare a focului fără negocieri serioase și o foaie de parcurs către pace nu ar face decât să legitimeze raptul teritorial al Rusiei, de aceea presupusele propuneri ale lui Putin au fost lansate doar pentru a deturna conferința de la Geneva către “o pace dictatorială”. Iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că înghețarea conflictului astăzi, cu trupe străine pe teritoriul Ucrainei, nu este un răspuns, ci doar rețeta pentru viitoare războaie de agresiune. Premierul italian Giorgia Meloni a numit propagandă planul președintelui Putin care ar spune, de fapt, Ucrainei să se retragă din … Ucraina. Iar premierul britanic, Rishi Sunak l-a acuzat pe Vladimir Putin de răspândirea narațiunilor false și nesusținute că ar dori negocieri, în timp ce a calificat statele care ajută Rusia cu arme ca fiind de partea greșită a istoriei.

Pe de altă parte, alte state care tradițional nu sunt de partea Ucrainei, în cercul acesteia de prieteni, au subliniat că Rusia trebuie să aibă o voce și au criticat sancțiunile Occidentului. Premierul saudit Faisal bin Farhan Al-Saud a susținut că Ucraina trebuie să se pregătească pentru “un compromis dificil” dacă dorește să încheie conflictul, în timp ce președintele Kenyei, William Ruto, a respins acordul G7 de utilizare a profiturilor din bunurile și activele Rusiei pentru a oferi împrumutul de 50 miliarde de dolari Ucrainei, criticând sancțiunile unilaterale.

Principiile dreptului internațional revalidate la Geneva

Statele și organizațiile prezente la Geneva au reafirmat principiile dreptului internațional, faptul că lumea trebuie să fie bazată pe reguli pe care statele să le respecte, nu să-și impună voința prin forță, și au condamnat războiul, fără a-l numi agresiune în documentul final la solicitarea unora dintre participanți. Formula în 10 puncte propusă de președintele Zelenski încă din 2022 a fost baza dezbaterii privind o soluție care să cuprindă încetarea ostilităților, restaurarea integrității teritoriale a Ucrainei, retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei și reinstalarea frontierelor recunoscute internațional cu Rusia, dar și înființarea unui Tribunal Internațional care să ancheteze crimele de război, crimele împotriva umanității și crima de agresiune a Rusiei. “Ucraina nu și-a dorit niciodată acest război. Este o agresiune criminală și absolut neprovocată a Rusiei. Singurul care și-a dorit războiul a fost Putin”, a declarat Zelenski, care a numit conținutul pretinsei propunerii de pace a lui Putin din ajunul reuniunii drept o manifestare tip Hitler.

Tot președintele Ucrainei a pus pe masă planul privind pașii următori, respectiv construirea unei propuneri de pace pentru încheierea războiului după ce comunitatea internațională va fi de acord cu aceasta. Întărită de legitimitatea conferinței, dezbaterii și votului internațional, propunerea pentru o pace justă și durabilă cu Rusia va avea mult mai multă greutate. Acesta a fost motivul reuniunii de la Geneva, să se detașeze conținutul unei păci juste și durabile din punctul de vedere al comunității internaționale, al participanților prezenți, dar și cum poate fi dusă la îndeplinire, urmând ca formula la care s-a ajuns în urma dezbaterilor, foarte asemănătoare Planului în 10 puncte, să fie comunicată părții ruse ca bază pentru cel de-al doilea summit, de pe pozițiile legitimității deja obținute în prima reuniune.

De altfel, în propunerea declarației finale a summitului, adoptată cu o majoritate covârșitoare de către participanți, se notează faptul că războiul Rusiei în Ucraina(și nu agresiunea, cuvânt la care s-a renunțat la cererea unora dintre participanți) a cauzat suferință umană și distrugeri pe scară largă și se cere respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. În plus, se mai notează faptul că Ucraina ar trebui să preia controlul și asupra centralei nuclearo-electrice de la Zaporoje și accesul la porturile sale. Liderii au mai vorbit despre comerțul liber și tranzitul de bunuri în Marea Neagră și Marea Azov ca fiind vitale pentru securitatea alimentară. Se mai menționează apelul la schimbul de prizonieri și revenirea în Ucraina a copiilor răpiți și dați spre adopție de Rusia.

Rusia pusă la colț la Geneva

Textul reafirmă de asemenea "principiile suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a tuturor statelor, inclusiv Ucraina", dar și nevoia de participare a "tuturor părţilor şi dialog". Securitatea alimentară nu trebuie în niciun caz militarizată, în contextul în care invazia Ucrainei a avut un impact major, chiar dramatic asupra aprovizionării cu cereale, la fel ca şi oprirea exporturilor de îngrăşăminte ruse, menționate în oglindă, teme de interes direct pentru participanții Sudului Global prezenți la reuniune.

Reuniunea a fost un succes, dacă nu unul fulminant, unul moderat, dar cu clară detentă spre susținerea masivă a planului Ucrainei de a se prezenta la negocierile viitoare cu Rusia pe baza unui asemenea proiect comun, susținut masiv la nivel internațional. Această presiune a legitimității și voinței covârșitoare a statelor va dubla elementele favorabile Ucrainei ce decurg din dreptul internațional și care sunt de partea sa, de unde preocuparea Rusiei pentru a submina acest summit, absența Chinei dar și lansarea pseudo-planului de pace de către Putin, care nu s-a mai văzut din cauza aberației formulării sale drept ultimatum și cerere de capitulare a Ucrainei, dar și a nervozității președintelui rus.

Președintele Putin a însoțit prezentarea planului său din fața activului de conducere al Ministerului rus de Exerne de vineri cu referiri furibunde la confiscarea ilegală de bunuri rusești, la sancțiuni unilaterale ale Occidentului, trădând presiunile apărute la adresa sa după confiscarea resurselor și bunurilor oligarhilor ruși după summitul G7 și utilizarea activelor indisponibilizate pentru a garanta resurse pentru efortul de război al Ucrainei. Lipsa capacității de a apăra aceste bunuri și de compensare a acestor pierderi crează rupturi serioase față de oligarhii care-l susțin și care astăzi sunt obligați să plătească, alături de statul rus, pentru efortul de război suplimentar și prelungit al Rusiei lui Putin în Ucraina.