Iulian Chifu // Fake news despre Acordul de securitate România - Ucraina

Am intrat în război cu Rusia, am acceptat să ne punem la cheremul Ucrainei, ne sacrificăm tineretul pe front cu rușii, cam acestea sunt cele mai gogonate dintre narațiunile pe care le-au scornit unii și alții pentru a comenta acordul de cooperare în domeniul securității dintre România și Ucraina. Aruncatul cu vorbe și jocul de-a idioții utili ai Rusiei, pe o pornire ucrainofobă, e un sport național mai recent. Mai ales între cei care profită de faptul că nu stă poporul român, alegătorul vizat de asemenea texte, să citească un text diplomatic arid de 15 pagini și de a înțelege încotro merg lucrurile, ce semnificații au și cât e angajament, cât cooperare, cât beneficii într-un asemenea document.

De aceea merită să luăm cu acul și să facem o lectură și ceva explicitări pentru a furniza date clare și citate explicite care să înfrângă secvențializarea unor formulări care sunt prezentate drept dovezi irefutabile ale abdicării României de la interesele sale și încolonarea către război. Am luat în analiză documentul pe câteva dimensiuni: contextul și documentele applicate, la care România este parte prin prisma apartenenței la NATO și UE și a asigurării garanțiilor sale de securitate și apărare; angajamente și responsabilități reale asumate, inclusive pe dimensiunea militară, pentru a vedea cu adevărat întinderea și relevanța lor; noutăți față de documente preexistente la care România e deja parte, particularități în documentul bilateral față de cele existente deja și avantaje ale României ce decurg din acord, dincolo de cooperarea comună pentru securitatea regională; dar și reserve și precauții luate de România care să calmeze eventualele temeri sau evoluții nefaste în viitor, ținând cont inclusiv de perioada electorală ce urmează în țara nostră și pentru a evita valorificarea de către Rusia în război informațional a unor eventuale elemente neclare sau ambigue, sau măcar interpretabile ca angajante dincolo de nivelul prevăzut de dreptul internațional.

Conținut, context, cadru

Acordul privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina a fost semnat la Washington DC, la 11 iulie, în marja summitului NATO. România este cel de-al 23-lea stat care semnează un astfel de acord prevăzut în Declarația comună de sprijin pentru Ucraina adoptată de liderii Grupului celor șapte (G7) în marja summitului NATO de la Vilnius din 12 iulie 2023, la care România a aderat oficial, recunoscând explicit în acord că angajamentele bilaterale în materie de securitate nu înlocuiesc aderarea Ucrainei la NATO, ci completează și sprijină viitoarea aderare a Ucrainei, iar în momentul aderării, părțile vor decide ce elemente din acord rămân în vigoare, majoritatea fiind implicite odată ce acst pas va fi fost făcut de Ucraina.

România a încheiat relativ târziu acordul din motivul semnării de către președinți cu prima ocazie disponibilă, știut fiind dificultatea deplasărilor preșeintelui Zelenski în timp de război. În plus, la București a fost schimbat secretarul de stat pentru securitate și afaceri strategice al MAE care a negociat, de aceea a fost nevoie de un timp suplimentar de negociere și acord. Altfel documentul conține o introducere cadru și 16 paragrafe, dintre care ultimele trei vizează aranjamentele, cadrul de cooperare și modul de aplicare, valabilitatea, dispoziții finale de natură tehnică iar primele două domeniul de aplicare și mecanismul de consultare în situații de urgență.

Celelalte 11 paragrafe se referă jumătate la sfera securității și apărării – promovarea securității Mării Negre, paragraful 5, cooperarea în domeniul apărării, paragraful 6, cooperarea în domeniul industriei de apărare, paragraful 7, cooperarea în domeniul securității și amenințărilor nemilitare, paragraful 8 – iar celelalte în materie de sprijin politic – sprijin politic și o pace justă, paragraful 3, sprijinirea integrării europene și euro-atlantice a Ucrainei, paragraful 4, promovarea responsabilității, paragraful 9, despăgubiri, paragraful 10, sancțiuni, paragraful 11, reconstrucția Ucrainei, paragraful 12 și relații bilaterale, paragraful 13.

Scopul acordului este să promoveze Declarația comună a G7 de sprijin pentru Ucraina, să ofere sprijin Ucrainei pentru a-și continua autoapărarea legitimă, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, împotriva agresiunii în curs a Rusiei, a escaladării militare și pentru a descuraja agresiunea în viitor. Documentul integrează documentele internaționale la care România este deja parte, inclusiv Declarația G7, Declarațiile și Consluziile Consiliilor Europene, declarațiile și documentele NATO, dar și Declarația comună a președintelui Ucrainei și a președintelui României privind integrarea euroatlantică a Ucrainei, semnată la 1 iunie 2023 la Chișinău și Declarația comună a președintelui României și a președintelui Ucrainei, semnată la 10 octombrie 2023 la București, România, inclusiv angajamentul de a ridica relațiile bilaterale la nivelul parteneriatului strategic.

Angajamente și responsabilități: sprijin politic, asistență non-letală prin intermediul NATO, livrarea sistemului Patriot

Am trecut în revistă angajamentele și responsabilitățile asumate de către România în cadrul acestui document, și nu rezultă în nici un punct lucruri sensibile, excesive sau neasumate deja în alte documente. Astfel, în privința sprijinului politic și pentru o pace justă și durabilă, care să respecte drepturile Ucrainei în temeiul dreptului internațional și al Cartei ONU, se menționează că România participă la grupurile de lucru ale punctelor Formulei de pace a Ucrainei, și că va continua să contribuie la consolidarea securității alimentare, în special prin asigurarea logisticii maritime și fluviale, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, prin porturile românești de la Marea Neagră și Dunăre; își asumă un rol de sprijin pentru implicarea țărilor din Sudul Global în punerea în aplicare a Formulei de pace și în participarea la Summitul pentru pace.

În același timp, Ucraina și România își vor aprofunda în continuare relațiile bilaterale la nivel de parteneriat strategic, iar în privința sprijinului pentru integrarea europeană și euro-atlantică, se notează sprijinul politic și practic acordat Ucrainei, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul UE și NATO. România va continua să contribuie la furnizarea de sprijin Ucrainei prin intermediul pachetului cuprinzător de asistență al NATO (UCAP). Scopul sprijinului neletal pe termen scurt este de a contribui la susținerea operațiunilor ucrainene. Scopul sprijinului pe termen mediu și lung este de a contribui la reconstrucția sectorului ucrainean de securitate și apărare și de a ajuta Ucraina în tranziția sa către interoperabilitatea deplină cu NATO.

La capitolul cooperării în domeniul apărării, principala și cea mai importantă prevedere este faptul că România va dona Ucrainei un sistem PATRIOT, în conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 20 iunie 2024; ca parte a cooperării în domeniul apărării, România va facilita tranzitul tuturor echipamentelor necesare pe teritoriul său către Ucraina. Semnatarii aordului vor organiza anual un dialog strategic la nivel înalt privind apărarea și politica de securitate și vor explora modalități de a oferi asistență sistemului ucrainean de sprijin medical militar în tratarea și reabilitarea militarilor ucraineni. România și Ucraina își vor coordona eforturile de dezvoltare a capabilităților militare prin intermediul Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (UDCG), iar România va contribui la consolidarea viitoarelor forțe de securitate și apărare ale Ucrainei (conform Conceptului forțelor viitoare) și va căuta modalități de intensificare a colaborării și va explora opțiuni pentru a ajuta Ucraina să acumuleze aceste resurse strategice. Această prevedere se referă la viitor, la construcția post-conflict a forțelor ucrainene.

La capitolul instruire și exerciții, România, împreună cu partenerii săi, va furniza în mod activ capabilitățile centrului de instruire F-16 (FTC) găzduit de Forțele Armate Române pentru instruirea piloților ucraineni și va continua să contribuie la activitățile de formare în cadrul Misiunii de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei (EUMAM), precum și în cadrul operației INTERFLEX. În domeniul industriei de apărare, România va colabora cu Ucraina pentru a consolida schimbul de informații, schimbul de experiență, eliminarea barierelor din calea cooperării, Aceste parteneriate vor permite ambilor participanți să își extindă capacitatea industriilor de apărare. Ucraina și România vor depune eforturi pentru a permite funcționarea eficace a Comisiei mixte Ucraina-România pentru cooperare militară și tehnică.

Cooperare în securitate nemilitară și sprijin politic

Și la capitolul cooperării în domeniul securității și amenințările nemilitare la adresa securității, care se referă la amenințări hibride, combatrea criminalității transfrontaliere, securitate cibernetică, informațională, documentul prevede faptul că semnatarii vor coopera în contracararea oricăror atacuri hibride din partea Federației Ruse și a oricăror alte națiuni ostile, își reafirmă angajamentul de a-și apăra societățile deschise și democratice împotriva acestor activități răuvoitoare și vor oferi, atunci când este posibil și oportun, asistență juridică în temeiul instrumentelor existente pentru cooperarea penală internațională în vederea combaterii criminalității grave și organizate (SOC), printre altele a finanțării ilicite, care vizează subminarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și a stabilității sale interne și a procesului de redresare.

România și Ucraina vor combate criminalitatea organizată transfrontalieră și vor colabora – prin intermediul instituțiilor competente – pentru a permite Ucrainei să detecteze, să descurajeze și să răspundă operațiunilor cibernetice ale Rusiei, inclusiv spionajul cibernetic, sabotajul, inclusiv printr-o mai mare reziliență cibernetică și protecția infrastructurii critice și pentru a îmbunătăți capacitățile Ucrainei de a contracara ingerințele străine și manipularea informațiilor, în special campaniile de propagandă și dezinformare ale Rusiei, de a face schimb de experiență și de a promova dezvoltarea unor programe educaționale și de formare comune pentru profesioniștii din domeniul integrității informațiilor.

Și pe dimensinea sprijinului politic pentru responsabilitate, sancțiuni și despăgubiri, prevederile sunt cele deja prevăzute și asuate în documentele internaționale la care România este parte. Astfel, semnatarii își reafirmă angajamentul de a trage la răspundere Federația Rusă pentru provocarea de pierderi sau daune persoanelor și entităților, precum și Ucrainei, ca urmare a actelor sale ilicite la nivel internațional în sau împotriva Ucrainei, inclusiv a agresiunii sale cu încălcarea Cartei ONU, vor viza tragerea la răspundere a celor responsabili de crime de război și de alte crime internaționale comise în Ucraina sau împotriva Ucrainei și reafirmă că nu trebuie să existe impunitate pentru crimele internaționale, inclusiv pentru crima de agresiune și alte atrocități comise de Rusia și de interpușii săi pe teritoriul Ucrainei.

Părțile au cerut și eliberarea imediată și returnarea tuturor civililor deținuți ilegal, transferați forțat și deportați ilegal, inclusiv a copiilor, se numără printre principiile care sprijină o pace cuprinzătoare, justă și durabilă, asumându-și că vor depune toate eforturile posibile pentru a facilita eforturile internaționale de a-i aduce în fața justiției pe cei responsabili de organizarea deportării și strămutării ilegale a copiilor ucraineni, în conformitate cu normele dreptului internațional și cu deciziile instituțiilor, România și Ucraina își vor continua implicarea în „Grupul de bază privind opțiunile pentru înființarea unui tribunal pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei” și vor continua să colaboreze, împreună cu statele G7 și cu alte state, în vederea instituirii unui mecanism de despăgubire pentru daunele, pierderile sau prejudiciile cauzate de agresiunea Rusiei, astfel cum se prevede în Statutul Registrului daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, adoptat prin Rezoluția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei CM/Res(2023)3.

La capitolul sancțiuni, semnatarii Acordului recunosc valoarea sancțiunilor în restricționarea accesului Federației Ruse și al altor state agresoare la finanțarea, bunurile, tehnologia și serviciile pe care le utilizează în agresiunea sa, în afectarea fluxurilor de venituri ale Rusiei și în descurajarea atacurilor viitoare iar România își va menține angajamentul, în cadrul european, de a aplica sancțiuni solide împotriva sectoarelor economiei ruse și a celor din Federația Rusă și din afara acesteia care sprijină războiul sau profită de pe urma acestuia sau care contribuie la eludarea sancțiunilor în țări terțe și pentru a-și consolida propria reziliență internă împotriva finanțării ilicite legate de Rusia și a elitelor ruse. Iar în materie de redresare și reconstrucția Ucrainei, România va încerca să asigure o utilizare maximă a rutelor sale de transport și logistice. De altfel, prezența prevederilor și angajamentelor nuanțate – împreună cu aliații din NATO, cu partenerii din UE, în măsura și în baza legislației internaționale – apar foarte des în componentele de asumări de responsabilități, într-o logică a prevederii, corectitudinii și a precauției necesare.

Noutăți, avantaje și particularități

Desigur, acordul conține câteva teme obligatorii și necesare României în soluționarea problemelor istorice ce au despărțit cele două state pe parcursul timpului, dar care au fost revizuite și aduse la zi în ultimii ani. De asemenea apar particularități și noutăți legate de relația bilaterală România-Ucraina care nuanțează acordul cadrul angajat de G7 și la care România este parte sau acordul UE-Ucraina în materie de securitate, de asemenea prezent ca referință implicită, chiar dacă a fost încheiat în finalul sau chiar după parafarea ad referendum al acestui acord.

Noutatea cea mai importantă se regăsește la componenta privind cooperarea în domeniul apărării, respectiv cea vizând Asigurarea unei forțe durabile capabile să apere Ucraina acum și în viitor, unde se menționează în premieră existența unei asistențe militare și de securitate încă de la începutul războiului. Dacă România a optat pentru ambiguitate în acest domeniu în privința declarațiilor publice, ită că documentul precizează în premieră existența acestui tip de asistență despre care știa toată lumea, fără însă a o detalia.

Astfel, documentul precizează că, de la începutul războiului la scară largă, România a oferit Ucrainei sprijin multidimensional și cuprinzător, inclusiv: asistența umanitară; gestionarea fluxului de refugiați și a șederii lor durabile și demne în România; asistență militară și de securitate; sprijin în domeniul securității energetice; asigurarea unor coridoare de tranzit și de transport fiabile pentru exporturile ucrainene, în special pentru cereale și alte produse agricole; asigurarea tragerii la răspundere pentru crimele comise în Ucraina de forțele Federației Ruse. România își va continua sprijinul multidimensional pentru Ucraina pe durata prezentului acord, cu aceeași dinamică din perioada 2022-2024.

România nu a ratat oportunitatea acestui document pentru a aduce în prim plan cooperarea reciproc avantajoasă pentru a spori securitatea în regiunea Mării Negre. Astfel, un întreg paragraf 5 notează faptul că România contribuie la asigurarea securității maritime în regiunea Mării Negre, inclusiv prin intermediul Coaliției pentru Capabilități de Securitate Maritimă. Angajamentele reciproce prevăd eliminarea amenințărilor și creșterea nivelului de securitate maritimă în regiunea Mării Negre, contribuind astfel la securitatea globală și, desigur la cererea României, notează că, în scopul promovării securității și asigurării libertății de navigație în Marea Neagră, părțile vor pleda pentru o cooperare extinsă între parteneri și aliați, inclusiv prin promovarea unei prezențe NATO mai largi în regiunea Mării Negre.

În aceeași dimensiune, se notează abordare în comun a minelor marine în derivă, în cadrul Grupului operativ pentru contramăsuri împotriva minelor din Marea Neagră (MCM Marea Neagră). În același cadru a fost cuprinsă și cooperarea pentru sprijinirea securității Republicii Moldova și relevanța consultărilor trilaterale, respectiv faptul că semnatarii vor încerca să-și consolideze cooperarea multilaterală cu alte țări din regiune, inclusiv cu Republica Moldova, pentru a îmbunătăți securitatea regională și pentru a contracara încercările Rusiei de a o destabiliza. România și Ucraina recunosc importanța cooperării trilaterale cu Republica Moldova pentru avansarea procesului de integrare în UE pentru ambele țări.

Tot la capitolul avantaje pentru România, la paragraful 6 despre cooperarea în domeniul apărării se notează faptul că Ucraina și România vor continua să împărtășească lecțiile învățate pentru a fi puse în aplicare în viitoarele lor operațiuni/tactici, în special în ceea ce privește utilizarea/combaterea armelor și tehnologiilor moderne, concentrându-se, în același timp, asupra modului în care noile evoluții tehnologice influențează conflictele armate, în special având în vedere utilizarea sistemelor aeriene fără pilot și a inteligenței artificiale. Iar în privința relațiilor bilaterale, părțile își reafirmă angajamentul de a ridica relațiile bilaterale la nivelul parteneriatului strategic. Și în privința redresării și reconstrucției Ucrainei, documentul prevede dezvoltarea antreprenoriatului, îmbunătățirea mediului de reglementare, încurajarea investițiilor în proiecte specifice care răspund intereselor ambelor părți, dar și consolidarea cooperării în domeniul protecției civile

Rezerve și precauții: reforme și limitele circulării informațiilor

O dovadă a prevederii și calculului judios al negociatorilor acordului sunt nenumăratele nuanțe care însoțesc unele pevederi și angajamente. Este cazul asigurării reformelor pentru integrarea în UE și NATO, rformelor în domensiul securității și apărării, controlului civil și libertățile și drepturile omului și a minorităților naționale. Astfel România va continua să sprijine punerea în aplicare de către Ucraina a reformelor necesare pentru integrarea sa deplină în UE și NATO și în beneficiul tuturor cetățenilor săi și felicită Ucraina pentru progresele semnificative înregistrate până în prezent în materie de reforme și agenda de reformă a Ucrainei în vederea integrării sale europene integrarea europeană și euro-atlantică a Ucrainei, cea mai importantă garanție a sustenabilității reformelor asumate și duse la bun sfârșit.

De asemenea, semnatarii subliniază relevanța continuării durabile de către Ucraina a procesului de reformă în vederea avansării integrării sale în comunitatea euro-atlantică. În acest sens, aceștia remarcă în special importanța punerii în aplicare a unor reforme profunde și ample în Ucraina pentru a consolida statul de drept, lupta împotriva corupției și guvernanța corporativă, pentru a îmbunătăți transparența și a asigura condiții de concurență echitabile pentru operațiunile economice. Aceștia subliniază importanța eforturilor continue și susținute ale Ucrainei de a promova, proteja și susține respectarea libertăților fundamentale și a drepturilor omului, inclusiv exercitarea deplină și durabilă a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale.

Și în domeniul cooperării în domeniul apărării, se menționează această condiție, eforturile Ucrainei ar trebui să includă, de asemenea, promovarea reformelor în domeniul apărării și modernizarea apărării, inclusiv prin consolidarea controlului civil democratic al sectorului de securitate, inclusiv al armatei și al serviciilor de informații, precum și prin îmbunătățirea transparenței în cadrul instituțiilor și al industriei ucrainene de apărare. Dar poate cele mai mari precauții vizează sprijinul militar în cazul escaladării sau revenirii războiului în Ucraina, după prezentul ciclu(deși o încheiere a conflictului va însemna, potrivit Dclarației finale a summitului NATO de la Washington, primirea Ucrainei în NATO, deci aplicarea articolului 5 al Alianței).

România afirmă că, în circumstanțele respective, acționând în limitele mijloacelor și capacităților sale și în conformitate cu dispozițiile sale constituționale și cu alte dispoziții juridice naționale, precum și în conformitate cu dreptul și procedurile internaționale și ale Uniunii Europene, va oferi Ucrainei, după caz, asistență rapidă și susținută în materie de securitate, echipamente militare în toate domeniile și asistență economică, va urmări obținerea unui acord în UE cu privire la impunerea unor costuri economice și de altă natură Rusiei și se va consulta cu Ucraina cu privire la nevoile sale în exercitarea dreptului său la autoapărare consacrat prin articolul 51 din Carta ONU.

Și în materia admiterii Ucrainei în NATO, deși România sprijină acest drum, se menționează exact prevederea din comunicatul summitului NATOd e la Vilnius 2023, respective faptul că Ucraina a devenit mai interoperabilă și mai integrată politic cu Alianța. Ucraina a făcut progrese substanțiale pe calea reformei și va adera la NATO atunci când condițiile o vor permite. Desigur, România și Ucraina vor continua dialogul bilateral și cu alți parteneri pentru a face schimb de opinii și de lecții învățate cu privire la amenințările reprezentate de rachete și UAV-uri.

Limitele circulației informațiilor neclasificate legate de acord

Precauții sensibile și corecte apar explicit și în domeniul industriei de apărare care prevede punerea în aplicare a reformelor necesare în industria de apărare a Ucrainei și consolidarea protecției tehnologiilor transferate și a drepturilor de proprietate intelectuală. România va colabora cu Ucraina pentru a identifica strategii care să atenueze blocajele existente în lanțul de aprovizionare, împiedicând dezvoltarea capacităților de producție a armelor și munițiilor critice.

În plus, participanții pot lua în considerare oportunități de stabilire a unor linii comune de producție industrială pentru tipurile esențiale de muniție.

Documentul prevede și faptul că semnatarii “vor continua și se vor strădui să își aprofundeze cooperarea în domeniul informațiilor și contrainformațiilor în conformitate cu cadrul bazat pe acorduri bilaterale, în măsura posibilităților proprii, fără a aduce atingere intereselor lor naționale și în conformitate cu legislația fiecărui participant”, un alt paragraf extrem de nuanțat al acordului. Participanții vor lua măsuri, în limitele cadrelor lor juridice și ale politicilor aplicabile, pentru a permite Ucrainei să detecteze, să descurajeze și să combată activitățile subversive și de informații ale serviciilor ale Rusiei și ale altor state ostile, inclusiv spionajul, și acțiunile de sabotaj.

În final, se menționează faptul că reprezentanții părților intenționează să organizeze reuniuni anuale pentru a analiza evoluția activităților desfășurate în comun, dar și că niciuna dintre informațiile, clasificate sau neclasificate, schimbate în temeiul prezentului acord, nu va fi comunicată de către unul dintre participanți niciunei entități terțe sau către reprezentanții unei părți care nu sunt destinatarii acestor informații. O precauție în plus pentru o țară aflată în război și ținta operațiunilor de spionaj, penetrare și subminare a relațiilor cu tertii parteneri, în primul rând cu vecinii săi.