Dumitru CRUDU // În seara aia ne-am culcat cu toții flămânzi

Tata a abandonat farfuria cu fasole, aruncând lingura cât colo, țâșnind din bucătărie ca ars, împingând ușa cu piciorul, cu palmele la gură, cu ochii bufnițați de spaimă, fugind în direcția dudului de la poartă, la poalele căruia a și vomitat, scuipând tot ce avea în gură. Adică fasole și pastile roz. Am fugit și eu după el, golindu-mi gura undeva în dreapta lui.

Apoi și stomacul.

La fel ca și tata, mi-am băgat trei degete în gât și mi-am provocat voma. Boram tot ce am mâncat, iar noi nu mâncasem nimic altceva toată seara decât fasole.

Țin minte cum ne-am așezat la masă cu două farfurii cu fasole pline ochi, unul în fața celuilalt, golindu-le până la fund. Ne dădeam în vânt după fasole. Se întâmpla deseori să mâncăm fasole toată ziua. Fasolea era mâncarea noastră preferată. Mama știa asta și ne prepara o oală mare pentru o săptămână întreagă. Mâncam uneori și câte două farfurii la o masă. Nu știu cine le-a descoperit primul. Cred că tata. Atunci a și fugit afară, iar eu am fugit după el. Am înțeles și eu deja că am intrat rău de tot la apă și mi-am băgat degetele în gât, cât de adânc am putut, încercând să ni le scoatem cât mai repede din stomac, până nu s-au dizolvat în noi și nu au început să-și facă efectul.

Tata nu prea avea dinți și înghițea fasolea fără să o mestece, respectiv, n-a mestecat nici pastilele alea. Mai rău era de mine. Eu aveam dinți sănătoși și nu am lăsat nicio boabă de fasole nestrivită, respectiv, nicio pastilă roz. Întrebarea pe care mi-o puneam e oare cum de nu am sesizat diferența. Nu-mi puteam explica lucrul ăsta. Totuși între o boabă de fasole și o pastilă roz diferențele sunt forte mari. Ultima e mai tare și are un gust tare neplăcut. Se pare că doar cearta aia violentă din redacție m-a făcut să nu mai sesizez diferența.

Din această cauză, nu m-am lăsat până nu mi-am golit complet stomacul, așa cum ai goli un butoi de vin. Din mine a țâșnit o pastă gelatinoasă, compusă din boabe de fasole și pastile roz, stropindu-mă pe mâini, pe pantaloni și pe pantofi. Eu nu eram chiar atât de îndemânatic ca tata.

Am băut și o căldare plină până au început să-mi iasă bulbucii pe gură. Peste un timp, am eliminat-o și pe ea din stomac, cu ajutorul celor trei degete magice. Mă antrenasem bine în atâtea nopți literare. Apoi am simțit cum am devenit atât de ușor, asemenea unei haine luate de vânt. Noroc că, în momentele alea, nu sufla nicio pală de vânt.

Mama a deschis ușa, ținându-se cu mâinile de șale și gemând.

- Ei ce, ai scăpat, și de data asta, canalie ce ești?

- Da cu el ce-ai avut? și-ar aruncat tata brațul spre mine.

- Nimic. Pe el nu îl așteptam azi să se întoarcă acasă. Sper că, de acum înainte, va ști să nu se mai întoarcă acasă neanunțat și să-și mai sune și el din când în când părinții.

- Știi că aș putea să chem poliția, i-a spus tata, oarecum amenințător. Să te denunț că ai vrut să ne ucizi pe amândoi. Chiar, ce pastile erau alea pe care ni le-ai strecurat în fasole?

- Păi de ce să-ți spun?

- Dar recunoști că ai vrut să ne ucizi?

- Pe tine, da, dar pe el, nu.

- Eu chem poliția.

- Cheam-o. Abia aștept să le arăt și eu spatele meu plin de vânătăi.

Mama și-a ridicat flaneaua și i-am văzut spatele negru, umflat și supurând. Cu un asemenea spate te puteai alege numai după o bătaie soră cu moartea. Eu știu ce înseamnă să încasezi o bătaie soră cu moartea. Pe mine m-au bătut cu lanțurile niște tipi cărora nu le-a plăcut un articol de-al meu. Voiau să mă termine cu totul. Nici nu știu cum de-am scăpat. Poate, pentru că au obosit ei să mai tragă în mine? Dar tata oare cu ce a bătut-o? Tot cu un lanț? Cu lanțul cu care leagă boul sau cu un par? Și când? Aseară, când noi ne certam ca proștii în redacție și eu le-am strigat că-mi dau demisia? El o bătea doar când se îmbăta. Înseamnă că și aseară s-a făcut muci. Mama purta ochelari de soare. Și i-a scos de pe nas și mi-am acoperit ochii cu palmele.

- Ei, ce zici, mai chemi poliția? îl înfruntă mama, punându-și ochelarii înapoi pe nas. Sau o chem eu?

Tata n-a scos niciun cuvânt și a ieșit în curte ca să curețe voma de sub dud. Eu am mers să-l ajut, iar mama a spălat cratița și s-a apucat să prepare cartofi scăzuți, iar când i-a făcut, ne-a chemat la masă. Nici eu și nici tata n-am vrut să mâncăm. Nu i-a mâncat nici mama.

În seara aia ne-am culcat cu toții flămânzi.