Bloomberg: Oficialii de la Bucureşti încearcă să recâştige Casa Albă

Consilierii premierului Marcel Ciolacu au organizat o campanie discretă pentru a-l convinge pe Donald Trump şi echipa sa că acest candidat de extremă dreapta, a cărui candidatură a fost împiedicată de instanţe, nu este aliatul pe care îl credeau, potrivit unor persoane familiarizate cu acest caz.

La trei săptămâni după ce lui Călin Georgescu i s-a interzis să candideze în cursa reprogramată din mai, aceştia sunt precauţi şi optimişti că demersul ar fi putut avea succes, au declarat aceste persoane, vorbind sub rezerva anonimatului.

Recâştigarea încrederii unuia dintre aliaţii săi cheie este crucială pentru România - un membru NATO cu cea mai lungă graniţă terestră din Europa cu Ucraina. Bucureştiul se bazează pe Washington pentru securitate, cu mii de trupe americane staţionate la o bază militară la Marea Neagră şi miliarde de dolari alocate contractelor de apărare americane pentru avioane de luptă F-35 şi sisteme antirachetă.

Pentru a repara relaţia, oficialii români au încercat să deschidă mai multe canale de comunicare cu o administraţie care a devenit în mod notoriu dificil de contactat pentru mulţi aliaţi, au spus oamenii. Ciolacu a apelat chiar la ajutorul unui antreprenor controversat, Dragoş Sprînceană, care spune că este singurul membru român din clubul de la Mar-a-Lago al preşedintelui Donald Trump.

„A durat ceva timp până când anumiţi politicieni şi-au dat seama cum trebuiau abordaţi politicienii americani”, a declarat Sprînceană, în vârstă de 46 de ani, într-un interviu telefonic din locuinţa sa din Palm Beach, Florida. „Lipsa canalelor de comunicare a fost problema majoră care a pus România în această situaţie.”

Invitat la dineul de la Mar-a-Lago şi donator al Partidului Republican, Sprînceană a fost rugat să ajute la prezentarea argumentelor în favoarea României celor mai apropiaţi de Trump şi să intermedieze întâlniri cu oficiali guvernamentali de la Bucureşti.

Situaţia din interiorul administraţiei americane rămâne în continuare imprevizibilă. În timp ce nici Trump, nici vicepreşedintele său nu au făcut niciun comentariu cu privire la alegerile din România în ultimele săptămâni, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, Brian Hughes, a declarat că Casa Albă „continuă să analizeze situaţia” şi rămâne „profund tulburată” de evenimentele care au determinat instanţa supremă să anuleze rezultatul primului tur al votului prezidenţial din noiembrie, în urma unei victorii şocante a teoreticianului conspiraţiei Georgescu.

„Vom lucra pentru a ne asigura că acestea nu se repetă”, a declarat Hughes într-un răspuns la întrebări.

Decizia a declanşat cea mai mare criză politică din România de la căderea comunismului în 1989, cu demonstraţii pe străzile capitalei.

Ulterior, lui Georgescu i s-a interzis să candideze la reluarea alegerilor din cauza legăturilor sale cu Rusia, în ciuda presiunilor din partea SUA. El se confruntă acum cu şase acuzaţii penale, iar investigaţiile privind campania sa continuă.

Cu Georgescu marginalizat, un alt lider de extremă-dreapta, George Simion, a devenit candidatul principal - semnalând că starea de spirit anti-sistem care l-a încurajat pe candidatul interzis încă influenţează politica în ţara de la Marea Neagră.

Un sondaj de opinie din 17 martie arăta că Simion ar câştiga primul tur de scrutin, dar ar pierde alegerile în faţa primarului Bucureştiului, Nicuşor Dan, în turul doi. Victor Ponta, un fost premier social-democrat care a demisionat în urma unui scandal în 2015, a intrat de asemenea în cursă cu o campanie inspirată de Trump, „Make Romania Great Again”.

Oficialii români au fost şocaţi să afle că tulburările interne i-au transformat, de asemenea, într-o ţintă pentru administraţia SUA, atunci când vicepreşedintele JD Vance a criticat public decizia de anulare a scrutinului într-un discurs susţinut la Conferinţa de Securitate de la Munchen în februarie. Vance a declarat că decizia s-a bazat pe informaţii „slabe”, iar Casa Albă a făcut ulterior presiuni asupra autorităţilor de la Bucureşti pentru a-i permite lui Georgescu să participe la reluarea scrutinului, care va avea loc pe 4 şi 18 mai.

Cu presiunea Casei Albe crescând, Ciolacu a apelat la membri influenţi ai diasporei româneşti din SUA pentru a pleda pentru ţară, potrivit unei persoane familiarizate cu efortul. Sprînceană, care a emigrat în SUA ca studenă în urmă cu mai bine de două decenii şi care acum conduce o afacere imobiliară, a fost o alegere riscantă.

Cu o înclinaţie pentru costumele de firmă şi maşinile de lux, postările sale de pe reţelele de socializare îl arată pozând alături de echipa lui Trump de la Mar-a-Lago, inclusiv de secretarul pentru Securitate Internă, Kristi Noem. El a menţionat, de asemenea, legăturile strânse cu consilierul pentru securitate naţională Michael Waltz şi cu directorul serviciilor naţionale de informaţii Tulsi Gabbard.

Dar postările sale de pe reţelele sociale denigrează, de asemenea, judecătorii federali care l-au contestat pe Trump şi îşi bat joc de preşedintele francez Emmanuel Macron şi de aliatul său ucrainean Volodimir Zelenskii.

Sprînceană a stârnit şi mai multe controverse în weekend spunând că SUA ar trebui să ignore actuala poziţie pro-Ucraina a României şi a sugerat că aceasta s-ar putea schimba după alegerile prezidenţiale, potrivit televiziunii locale Digi24.

Cu toate acestea, Sprînceana a fost de acord să ajute autorităţile române să-i convingă pe cei din jurul lui Trump că Georgescu, care a devenit o figură celebră în cercurile de dreapta, nu este candidatul pro-Trump care a pretins că este.

Ultranaţionalistul român şi-a exprimat îndoielile cu privire la acreditările preşedintelui american, a descris tentativa de asasinat împotriva sa drept o „cascadorie de PR” şi l-a numit pe Vance un „virus”.

Oficialii români au urmărit să se asigure că aceste detalii ajung la vicepreşedinte.

„Premierul este primul care a decis să deschidă această cale”, a spus Sprînceană. „Sunt onorat să pot ajuta”.