Unirea Basarabiei cu România // Zilele Reginei Maria la Chișinău, marcate prin inaugurarea bustului regal și diverse activități culturale

Astfel, pe 27 martie va fi inaugurat monumentul Reginei Maria din scuarul Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău, într-un eveniment dedicat împlinirii a 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România.  

Tot joi, pe 27 martie, la ora 14:00, va avea loc lansarea unor albume, cărți și monografii dedicate acestui mare eveniment. Lansarea va avea loc la Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, Strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 33, Chișinău.  

Evenimentul de lansare este organizat de Fundația Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, în cooperare cu Instituția publică Liceul teoretic „Mircea Eliade” din Chișinău, Asociația Europeană de Strategii Politice „Nicolae Costin”, Asociația de Dezvoltare pentru România, Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa” (Râmnicu-Vâlcea) al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, organizație ce funcționează sub patronajul Ministerului Apărării Naționale și sub egida Patriarhiei Române, Fundația Culturală Ideea Europeană, Editura Ideea Europeană și Revista Contemporanul.

Este vorba despre publicațiile:

• Regina Maria. Prin puterea destinului, Editura Ideea Europeană, 2025
• Sub semnul Marii Uniri de Dumitru Preda, Editura Ideea Europeană, 2024
• Aura Christi. Surâsul Prințului Mîșkin, Editura Ideea Europeană, 2024
• Eugen Petrescu, Primul Război Mondial și Marea Unire a Românilor, Editura Universitaria, Craiova, 2016-2022 și Editura Militară, București, 2023-2024.

Invitați: ES Iuliana Gorea Costin, director de onoare al liceului „Mircea Eliade”, președinta Asociației de Dezvoltare pentru România;  ES Dumitru Preda, director științific al Fundației Europene Titulescu;  poeta, scriitoarea și ziarista Aura Christi;  redactor șef al revistei Contemporanul, istoricul Narcis Dorin Ion; director al Muzeului Peleș, istoricul Eugen Petrescu; președinte al Filialei Județene „Matei Basarab” Vâlcea, coordonator al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa” al  Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”,  generalul Grigore Buciu, conf. univ. Tudor Rățoi.

Regina Maria. Prin puterea destinului este un album gândit, alcătuit și îngrijit de Narcis Dorin Ion și Aura Christi, cu directa colaborare a unor scriitori, istorici, profesori, cercetători ca, bunăoară, acad. Ioan-Aurel Pop, Tudor Vișan-Miu, Dumitru Preda, acad. Georgeta Filitti, Liviu Țăranu, Mircea Alexandru Hortopan, Ștefania Dinu, Nicolae Mareș, Răzvan  Theodorescu, Teșu Solomovici, Cristina Popescu, Narcis Dorin Ion și Aura Christi. Editat în condiții grafice de excepție, în policromie, albumul editat în Anul aniversar Regina Maria, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naștere, cuprinde ilustrații rare din Biblioteca  Academiei Române – Cabinetul de Stampe, Muzeul Național Peleș, MuzeulNațional Cotroceni, Muzeul Național de Artă al Românie, Romfilatelia, Colecția Narcis Dorin Ion și Colecția Daniel-Cosmin Obreja.

Editat în Colecția Academica, Seria Istorie, monografia Sub semnul Marii Uniri, semnată de ES Dumitru Preda, are o prefață semnată de acad. Victor Voicu. „Anul 1918 constituie un punct de reper definitoriu pentru istoria noastră multimilenară, pentru evoluţia neamului românesc. Izvorâte din sămânţabinecuvântată a iubirii de neam şi ţară, faptele înaintaşilor noştri de acum un veac, jertfa de sânge a celor peste un milion de fii ai pământului românesc au condus la cea mai măreaţăvictorie a poporului român: realizarea dezideratului suprem al Unirii Românilor într-o singură entitate statală, independentă şi suverană. Ea trebuie să reprezinte pentru cei de azi şi de mâine nu numai un argument de a fi şi de a rezista pe pământul pe care ne-am născut şi ne-am dezvoltat, dar şi de a fi mereu pregătiți să ne apărăm libertatea, identitatea şi demnitatea naţională” susține acad. Victor Voicu. „Azi, la trecerea unui veac de la înfăptuirea Unirii românilor din 1918, rod al vredniciei și perseverenței conducătorilor adevărați, urmați de majoritatea poporului, al vitejiei și credinței ostașilor în dreptatea cauzei și a izbânzii acesteia, constatăm faptul că dincolo de deciziile care s-au luat şi s-au semnat la Paris, în 1919-1920, sau mai târziu de alte foruri internaționale, Unitatea românească rămâne o realitate pe care vicisitudinile politice şi actele vremelnice de forță n-au putut şi n-o pot schimba. Iată de ce, ea se cere apărată cu dârzenie şi curaj, întărită prin propriile eforturi de păstrare şi dezvoltare a identității specifice şi a elementelor, printre care armata, care-i conferă în timp putere şi permanenţă. Soarta ei stă, în primul rând, în puterea brațelor şi minților noastre, în tăria inimilor milioanelor de români, în noi înșine” afirmă Dumitru Preda.

Despre cartea Aurei Christi, Surâsul prințului Mîșkin, prof. Maria-Ana Tupan scrie că „marele merit al unei opere este acela de a ne face să vedem pentru prima oară lucruri care ar trebui să fie înțelese de la sine. Autoarea însăși a avut aceste revelații la modul inițiatic prin călătorii care i-au servit ca lecții intuitive. Un ambasador cultural fără portofoliu, cu o impresionantă erudiție literară și filosofică, scriitor internațional, Aura Christi a călătorit mult și departe, la conferințe, lansări de carte, festivaluri, simpozioane. Fermitatea cu care susține importanța stratului de adâncime al modului uman de a fi în lume vine din comparațiile și suprapunerile de situații care le-a revelat gradul de universalitate. (...) Exercițiul repetat al autoarei în acest volum de eseuri filosofice este lărgirea perspectivei, situarea într-un punct de maxim speculativ și afectiv care discreditează scriitura călduță și convențională. Textele nu aparțin unui gen anume, ci combină autobiografia, meditația, principii de poetică, eseu critic, descrieri, pagini de poezie în proză, cu un luxuriant evantai imaginar”.  

Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa” (Râmnicu-Vâlcea) al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, organizație ce funcționează sub patronajul Ministerului Apărării Naționale și sub egida Patriarhiei Române, a derulat, de-lungul celor 15 ani de la înființare, o serie de proiecte de cercetare sub genericul „Pe urmele eroilor și martirilor neamului”, cele mai importante fiind: Bătălia din 9-12 nov. 1330, aşa-zisă de la Posada; Repere identitare românești; Rezistenţa anticomunistă; Personalităţi militare, bisericeşti şi laice; Primul Război Mondial şi Marea Unire a Românilor; rezultatele au fost publicate în mai multe volume apreciate în mediul științific și cultural. Cel de pe urmă proiect, ce se adaugă la zestrea istoriografică românească, derulat în perioada 2016-2024, a fost încheiat în luna luna decembrie 2024, iar rezultatul cercetărilor a peste 130 de voluntari: istorici, arhiviști, filologi, teologi, ofițeri activi, în rezervă și în retragere, preoți și ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române etc., este cuprins în cele șapte volume care alcătuiesc Colecția omagială „Primul Război Mondial și Marea Unire a Românilor” (șapte volume), Editura Universitaria, Craiova, 2016-2022 și Editura Militară, București, 2023-2024; inițiator și coordonator al proiectului  Eugen Petrescu: 1. Eugen Petrescu (coord.), Primul Război Mondial şi Marea Unire a Românilor. 100 de ani de la intrarea României în Războiul Reîntregirii Neamului (1916-2016), Craiova, Editura Universitaria, 2016 (cu o prefaţă de conf. univ. dr. Tudor Răţoi); 2. Eugen Petrescu (coord.), Primul Război Mondial şi Marea Unire a Românilor. 100 de ani de la marile bătălii de la Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz (1917-2017), Craiova, Editura Universitaria, 2017 (cu o prefaţă de gl. bg. rtg. Grigore Buciu); 3. Eugen Petrescu (coord.), Primul Război Mondial şi Marea Unire a Românilor. 100 de ani de la Făurirea României Mari (1918-2018), Craiova, Editura Universitaria, 2018 (cu o prefaţă de prof. univ. dr. Dinică Ciobotea); 4. Eugen Petrescu (coord.), Primul Război Mondial şi Marea Unire a Românilor. 100 de ani de la intrarea Armatei Române în Ungaria – faza finală a războiului (1919-2019),Craiova, Editura Universitaria, 2019 (cu o prefaţă de prof. dr. Florin Epure); 5. Eugen Petrescu (coord.), Primul Război Mondial şi Marea Unire a Românilor. 100 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon (1920-2020), Craiova, Editura Universitaria, 2020 (cu o prefaţă de prof. dr. Gheorghe Dumitraşcu); 6. Eugen Petrescu (coord.), Primul Război Mondial şi Marea Unire a Românilor. 100 de ani de la încoronarea suveranilor României Mari (1922-2022), Craiova, EdituraUniversitaria, 2022 (cu o prefață de col. rtg. prof. univ. dr. Ion Giurcă); 7. Eugen Petrescu (coord.), Eroul Necunoscut al României Mari la Centenar (1923-2023), București, Editura Militară, ediția I, 2023 (cu o prefață de prof. univ. dr. Ioan Vlad) și ediția a II-a, 2024 (cu o prefață de acad. prof. univ. dr. Ioan Bolovan). Prin acest efort intelectual, care însumează sute de articole, studii, interviuri și documente inedite cuprinse în 4875 p., format B5, aducem în actualitate informaţii știute, mai puţin ştiute și neştiute, începând cu marile frământări şi pregătiri de război, continuând cu sângeroasele confruntări militare, pregătirea şi realizarea Marii Uniri, pregătirea şi semnarea tratatelor de pace (în care a primat dreptul popoarelor la autodeterminare), încoronarea suveranilor României Mari (act simbolic, cu puternice ecouri în regiunile istorice româneşti unite), înființarea Instituției Eroului Necunoscut și alegerea Eroului Necunoscut al României, informații privitoare la copilul vâlcean Amilcar Săndulescu, din Mădulari (de Beica), simbol al copiilor români orfani de război, desemnat să aleagă simbolul eroismului național, intrat, astfel, în istorie, ca fiu spiritual al Eroului Necunoscut al României, informaţii privind relaţiile diplomatice şi reformele administrative, legislative, militare, bisericeşti, agrare etc.. ce au dus la modernizarea statului român unitar în anii care au urmat.

Epopeea aceasta, a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, operă publicată sub egida Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa” al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, este considerată „producția științifică cea mai serioasă și mai frumoasă din acești ani” (prof. univ. dr. Dinică Ciobotea), „lucrarea astrală a istoriografiei noastre contemporane” (conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr) și „cel mai amre monument spiritual dedicat Marii Uniri” ( Grigore Buciu).

‍