Mihai Isac // 2025: Rusia lui Putin rămâne închisoarea popoarelor
În urmă cu câteva zile, deputatul rus Vasili Piskarev anunța triumfător că membrii Comisiei pentru investigarea amestecului statelor străine în afacerile interne ale Rusiei (din cadrul Dumei de Stat ruse), au decis trimiterea către Procuratura Generală rusă şi Ministerului de Externe de la Moscova a dovezilor privind „acţiunile ostile ale autorităţilor române faţă de Federaţia Rusă”.
Deputatul rus, un apropiat al liderului rus Vladimir Putin, este cunoscut în calitate de inițiator al mai multor legi prin care autoritățile ruse au distrus practic orice urmă a libertății de exprimare. De pildă el este autorul amendamentelor la proiectele de lege care restricționează drastic activitatea ONG-urilor din Rusia. Astfel, în 2021, el a propus modificarea legii care interzice cetățenilor și entităților juridice ruși din orice țară a lumii să participe la activitățile organizațiilor neguvernamentale străine, recunoscute ca „indezirabile” în Rusia.
Vasili Piskarev este și autorul mai multor inițiative legislative care practic pedepsesc orice demers de prezentare a adevărului de pe front, sub pretextul că ar difuza știri false.
În acțiunea îndreptată împotriva României, deputații din Duma de Stat acuză Bucureștiul că a găzduit forumul „Marea Neagră: frontiera viitorului pentru o Europă sigură şi stabilă”. Partea rusă acuză România că au permis participarea reprezentanţilor unei organizaţii teroriste interzise în Rusia. Chiar dacă parlamentarul rus Vasili Piskarev nu a precizat, în mod direct, la ce organizaţie se referă, printre organizatorii evenimentului criticat se numără Forumul Națiunilor Libere din Post-Rusia, organizație care reunește o serie de activiști, intelectuali și lideri ai comunităților exilate din Federația Rusă.
Activitatea acestei organizații, mai puțin cunoscută la noi, evidențiază o problemă veche și dureroasă, și anume soarta popoarelor rămase captive în închisoarea Rusky Mir. Autoritățile ruse au implementat numeroase măsuri pentru a suprima orice demers de eliberare, mai ales după eșecul războaielor de eliberare cecene din anii 1990-2000.
Unul dintre cele mai reprezentative platforme ale acestor popoare, Forumul Națiunilor Libere din Post-Rusia, a fost fondată în mai 2022, în Polonia, de către Oleg Magaletsky. Scopul principal al forumului este de a promova eliberarea popoarelor din diferite regiuni ale Federației Ruse, prin sprijinirea demersurilor de autodeterminare a națiunilor și regiunilor pe care le consideră subjugate de actualul regim de la Moscova.
Forumul a organizat multiple sesiuni internaționale în orașe precum Varșovia, Praga, Tokyo și Washington, atrăgând activiști, intelectuali și lideri ai comunităților exilate din Federația Rusă. Organizarea la București a acestui forum nu reprezintă decât o normalitate, având în vedere rolul României în flancul pontic și estic al Uniunii Europene.
Printre popoarele și regiunile care încă se află sub ocupație ori colonizate de Moscova și unde există puternice curente care doresc independența, se numără : Tatarstan, Bașkortostan, Cecenia, Ingușeția, Yakutia (Sakha), Buriația, regiunile majoritar musulmane din Caucazul de Nord, Republica Komi, Ținutul Krasnodar (Kuban), Siberia, Ural, etc.
Aceasta este doar o mică parte din regiunile și popoarele care tânjesc după independență. Serviciile federale de spionaj de la Moscova duc o politică dură de represiune împotriva acestor demersuri, o situație prin care a trecut și majoritatea etnică românească din Basarabia, dar și minoritățile etnice de la noi.
Forumul Națiunilor Libere din Post-Rusia, precum și alte organizații similare susțin că actuala structură a Federației Ruse este o continuare a imperialismului țarist și sovietic, menținută prin forță și opresiune, militând prin mijloace pașnice pentru autodeterminare și formarea unor state independente.
Este important de menționat că, în martie 2023, autoritățile ruse au desemnat Forumul Națiunilor Libere din Post-Rusia drept o "organizație indezirabilă", interzicându-i activitățile pe teritoriul Federației Ruse.
Obiective unor astfel de organizații sunt în mare parte similare celor cerute de-a lungul timpului de liderii mișcărilor de eliberare din Basarabia.
Pornind de la deimperializare prin eliminarea structurilor hegemonice ale statului rus asupra altor popoare și până ladecolonizare prin recunoașterea și remedierea represiunilor culturale și politice asupra națiunilor non-ruse.
Poate este timpul ca Bucureștiul, Chișinăul și alte capitale să acorde mai multă atenție suferinței popoarelor rămase în închisoarea popoarelor din Rusia! Experiențele istorice asemănătoare ne obligă să nu închidem ochii pentru a nu repeta această cruntă experiență!
