Anatol Țăranu // Referendumul și prezidențialele, din perspectiva parlamentarelor
Formal, alegerile locale au fost câștigate de partidul de guvernământ PAS, urmat de Partidul Socialiștilor din opoziție, ambele partide obținând cel mai mare număr de mandate la toate nivelurile.
Chiar dacă PAS s-a clasat pe locul întâi după numărul de mandate obținute, totuși, nu a putut revendica o victorie clară, ratând toate municipiile. A fost un rezultat care a sunat mai degrabă ca un semnal serios de alarmă, însă el nu a fost auzit deslușit de guvernarea pro-europeană, care a lansat inițiativa referendumului cu rezultat la limită, la 20 octombrie 2024.
Distribuția teritorială a votului la alegerile locale a scos la suprafață o tendință care arăta că penalizarea electorală a regimului PAS se produce pe linia dezamăgirii acumulate într-un segment larg de electori, ca urmare a unui insuficient management al așteptărilor. Miza preponderentă a partidului PAS pe agenda europeană a arătat insuficiența acestui mesaj în condițiile crizei economice și sociale.
Trebuie menționat faptul că PAS nu a reușit să câștige funcția de primar în niciunul dintre cele 11 municipii și în majoritatea orașelor din Republica Moldova, ceea ce indica trendul votului politic pe țară și crea premise pentru vulnerabilizarea partidului în viitoarele scrutine.
A insista în aceste împrejurări asupra desfășurării referendumului cu o agendă pro-europeană a fost un risc enorm. În ultima instanță, referendumul a avut un rezultat negativ pentru orientarea europeană a Moldovei, înregistrat în interiorul republicii, situația fiind salvată cu un surplus minim doar de votul diasporei.
La două săptămâni după victoria, la limită, a referendumului constituțional privind orientarea europeană a Republicii Moldova, a avut loc scrutinul prezidențial. După cum relata în acea perioadă publicația engleză The Guardian, „poziția Maiei Sandu a fost slăbită după un referendum inițiat chiar de ea, în care moldovenii au fost întrebați dacă susțin integrarea în UE, și acesta a trecut doar cu o mică marjă la 20 octombrie”. Această constatare a fost împărtășită și de unii experți din Republica Moldova, care au admis probabilitatea succesului candidatului socialiștilor în scrutinul prezidențial, el impunându-se în final în rândul votanților interni.
La prezidențiale s-a reeditat rezultatul referendumului, iar candidatul pro-european a luat mandatul de președinte doar prin surplusul de voturi obținut în diasporă, în care aproape 83% din sufragii au fost date pentru Maia Sandu.
După victoria fulminantă a mesajului electoral pro-european, care a propulsat la guvernare partidul PAS la alegerile parlamentare din 2021, următoarele trei scrutine - alegerile locale din 2023, referendumul și prezidențialele din 2024 - au ridicat un pronunțat semn de întrebare privind succesul electoral al acestui mesaj, în redacția PAS, la alegerile parlamentare din 2025.
Această întrebare s-a accentuat după ce a devenit clar că Alexandr Stoianoglo a câștigat în interior turul al II-lea al alegerilor prezidențiale, cu un mesaj pro-european diluat, combinat cu un apel la reluarea bunelor relații cu Rusia. Acest mesaj al candidatului pro-rus la prezidențiale a adus la o mobilizare activă a electoratului de stânga din Republica Moldova, pe fundalul unui absenteism palpabil pe segmentul electoratului de dreapta.
Și de data aceasta, precum și în cazul referendumului, participarea activă a diasporei a acoperit deficitul de voturi pe care l-a obținut Maia Sandu pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, voturile diasporei au asigurat victoria Maiei Sandu, dar dominația electorală a lui Stoianoglo în interiorul țării sugerează că partidul pro-prezidențial PAS se confruntă cu o provocare grea la alegerile parlamentare viitoare, care vor decide politica guvernului în următorii patru ani.
În perspectiva alegerilor parlamentare, majoritatea experților sunt de comun acord că PAS nu are cum să repete rezultatul electoral de patru ani în urmă, iar viitoarea guvernare pro-europeană, în caz dacă acest trend se va păstra, va fi una de coaliție. Principalele reproșuri la adresa PAS, formulate atât de susținătorii, cât și de contestatarii actualei guvernări, se reduc la lentoarea reformelor, la comunicarea politică deficitară, la reforma justiției neadecvată, însoțită de acuze majore că nu sunt arestați hoții, inclusiv magistrații corupți. De subliniat că această percepție este împărtășită de reprezentanți ai tuturor taberelor politice, inclusiv cea pro-europeană.
Principala problemă pentru perspectivele perpetuării cursului european după viitoarele parlamentare rezidă în lipsa unei forțe politice cu șanse de a acumula voturile dezamăgiților de actuala guvernare de pe segmentul electoral europenist. Toate sondajele indică faptul că PAS câștigă alegerile, dar nu acumulează o majoritate în parlament, aptă de a forma guvernul. Reieșind din starea lucrurilor la etapa actuală, sondajele dau câștig de cauză, la parlamentare, coaliției partidelor antieuropene sau celor fals europene.
Analiza repartizării votului în teritoriu la referendum și prezidențiale arată că zonele care altădată votau pro-Vest au făcut-o și acum, doar că prezența la urne a fost sub așteptări. Iar în zonele unde s-a votat mai mult NU, acest vot a fost adresat mai degrabă PAS, decât Europei. Și acest vot NU s-a manifestat în zone unde stau înșirate localități la granița de pe Prut și care au beneficiat din belșug de fonduri UE și înfrățiri numeroase cu primăriile din România.
Dincolo de depresia electorală generală, generată de ineficiența politicilor PAS în anumite domenii, explicațiile acestui fenomen trebuie căutate și în întârzierea diversificării mesajului pro-european privind modalitatea de accedere a Republicii Moldova în UE. Aici este vorba de calea unionistă de integrare europeană, adepții căreia nu se regăsesc plenar în mesajul electoral al PAS, fapt ce a generat absenteismul la vot printre un număr considerabil de unioniști.
Guvernarea PAS este deseori acuzată că nu a contribuit la formarea unui front larg al forțelor pro-europene, unicul capabil să garanteze perpetuarea cursului politic de integrare europeană. Aceste acuzații conțin doar o doză de adevăr. În realitate, nu există stimulente de ordin concurențial pentru PAS de a se angaja în activități care ar duce la apariția unui concurent veritabil pe segmentul electoral pe care îl revendică. Mai degrabă responsabilitatea le revine liderilor partidelor politice de orientare pro-europeană, incapabili, cel puțin deocamdată, să se organizeze într-o forță credibilă electorală, în concurență cu PAS, și capabilă să capteze voturile dezamăgiților în guvernare.
Această misiune de a forma un concurent actualei guvernări pe segmentul europenist și-a asumat-o blocul „Împreună”, format din trei partide politice, mesajul căruia s-a redus generic la formula: „Noi vom face integrarea europeană mai bine decât PAS”.
Rezultatul referendumului și al prezidențialelor, precum și sondajele sociologice invalidează ca inconsistentă o asemenea abordare a conceperii unui concurent electoral de succes pe zona europenistă. Conceptul care a stat la baza creării blocului „Împreună” a dat naștere unei copii palide a partidului de guvernământ și nu a dus la formarea unei forțe electorale credibile. Iar rezultatul electoral persiflant, înregistrat de candidatul Blocului la prezidențiale, care în opinia publică se identifica drept unionist, dar care a renegat mesajul unionist în campanie, odată în plus dezavuează mesajul politic îmbrățișat de „împreuniști”.
În concluzie, mobilizarea exemplară a segmentului electoral pro-european la viitoarele alegeri parlamentare este intrinsec legată de constituirea, în lunile apropiate, a unei forțe europeniste, cu un mesaj electoral distinct de cel al PAS-lui. Această distingere trebuie reliefată nu ca un obiectiv final, ci doar ca o cale diferită de varianta PAS-lui în realizarea planului de integrare europeană. Și acest proiect distinct se conține în programul politic unionist, care afirmă calea cea mai scurtă și sigură de integrare europeană și euroatlantică pentru Republica Moldova. Acum rămâne ca, pentru viitoarele alegeri parlamentare, componentele politice euro-unioniste să formalizeze crearea unui pol politic și electoral comun, care va lansa la scrutin o listă electorală unică și un program detaliat de restabilire a unității naționale românești.
