Ameninţarea rusă în Europa nu este teoretică, avertizează ministrul francez de externe. România, din nou adusă în discuție

În acest sens, şeful diplomaţiei franceze a evocat războiul hibrid dus de Rusia în Europa şi a menţionat că România a trebuit să anuleze în decembrie anul trecut primul tur al alegerilor prezidenţiale în urma acuzaţiilor de imixtiune rusă.

Steve Witkoff, căruia preşedintele american Donald Trump i-a încredinţat şi discuţiile cu Moscova, a declarat duminică, într-un interviu pentru Fox News, că nu-l vede pe preşedintele rus Vladimir Putin „să-şi dorească să cucerească întreaga Europă” şi consideră această ameninţare drept una „teoretică”, întrucât, în opinia sa, preşedintele rus „vrea pacea”.

Barrot: „Noi observăm faptele”

Aflat într-o vizită în Singapore, Barrot, care s-a exprimat în limba engleză, a respins în faţa jurnaliştilor această analiză a emisarului american.

„Noi observăm faptele, iar faptele sunt că astăzi Rusia alocă 10% din PIB-ul său cheltuielilor de apărare, ceea ce reprezintă 40% din cheltuielile sale bugetare”, a declarat el.

„Agresivitatea sa în cursul ultimilor trei ani s-a extins mult dincolo de Ucraina, în special prin manipularea informaţiilor, ceea ce a afectat inclusiv Franţa, dar mai ales, într-un mod chiar şi mai grav, ţări europene precum România, unde a fost nevoie de anularea alegerilor prezidenţiale din cauza campaniilor de dezinformare desfăşurate de actori ruşi”, a adăugat ministrul francez de externe.

Acte de sabotaj

În decembrie, Curtea Constituţională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidenţiale în urma acuzaţiilor de interferenţă rusească şi de propagandă masivă pe reţelele de socializare în favoarea politicianului de extrema dreaptă Călin Georgescu, reaminteşte AFP.

Europa s-a confruntat de asemenea cu "acte de sabotaj" ruseşti, în special în ţările din estul continentului, potrivit lui Barrot.

„Prin urmare, agresivitatea Rusiei nu este una teoretică. Ea este foarte concretă, iar foarte multe ţări europene au suferit deja consecinţele sale, consecinţe foarte tangibile”, a subliniat el.

Ministrul francez a adăugat că linia frontului s-a „apropiat” de Europa de când Rusia a atacat cu trei ani în urmă Ucraina.

„Noi vrem pace, de aceea trebuie să descurajăm orice ameninţare, indiferent dacă vine dinspre Rusia sau din altă parte”, a adăugat el.

La începutul lunii martie, Uniunea Europeană a aprobat un plan pentru mobilizarea a până la 800 miliarde de euro în patru ani pentru a consolida securitatea pe continent şi a ajuta Ucraina, în timp ce SUA ameninţă să-şi reducă angajamentul în cadrul NATO.