16 ani de la evenimentele din aprilie 2009
Majoritatea o câștiga din nou Partidul Comuniștilor. Protestele, care au început pașnic, au degenerat. O parte din manifestanți a pătruns forțat în clădirile Parlamentului și Președinției. În cadrul acestui protest au fost mai multe victime, atât din partea civililor, cât și a polițiștilor, care au suferit diferite traumatisme. Oficial a fost înregistrat un singur deces, cel al lui Valeriu Boboc, un tânăr snopit în bătaie în Piața Marii Adunări Naționale, transmite IPN.
Conform primelor rezultate oficiale ale alegerilor din 5 aprilie, publicate de către Comisia Electorală Centrală, formațiunea de guvernământ – PCRM – obținea pentru a treia oară consecutiv majoritatea în Parlament, prin internet și rețelele de socializare au fost lansate chemări la protest.
Acesta a luat amploare după ce mai multe partide s-au alăturat protestului, iar pe data de 7 aprilie, peste 30 de mii de persoane, susținători ai opoziției, au ieșit pe străzile Chișinăului ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri. Manifestațiile pașnice au degenerat în violențe care s-au soldat cu intrări forțate și distrugeri în clădirile Parlamentului și Președinției, arestări și victime.
În timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009 a ars o parte semnificativă a colecției de documente din Arhiva Parlamentului. Au fost distruse circa 3000 de dosare care conțineau informații din perioada 1946-2009. Este vorba de stenograme ale ședințelor plenare ale Parlamentului, colecții de acte adoptate, hotărâri ale Biroului permanent, procese-verbale ale ședințelor comisiilor, dispoziții ale conducerii Parlamentului, documente privind activitatea fracțiunilor parlamentare, dosare personale ale deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului.
Mai multe tentative, de pe diferite platforme, de a investiga circumstanțele și a identifica organizatorii acțiunilor violente nu s-au soldat cu succes nici pe perioada guvernării comuniste, nici ulterior, după ce guvernarea a fost preluată de coaliții democratice.
Partidul Comuniștilor, care se afla atunci la guvernare, a criticat în repetate rânduri acțiunile, menționând că atunci Moldova a pornit pe calea unei degradări totale, pe ignorarea principiilor legale de funcționare a statului, a îngrădirii libertăților democratice și a eliminării treptate a propriei suveranități”. Potrivit PCRM, comisiile create pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie 2009 și-au încheiat activitatea fără a prezenta măcar rezultate „cât de mici”. Ele „aveau scopul să compromită guvernarea comunistă, însă fapte reale nu au confirmat aceste versiuni mitologice”.
Potrivit datelor Procuraturii, după evenimentele din aprilie 2009, persoanele care au spus că au avut de suferit de pe urma acțiunilor polițiștilor au adresat 77 de plângeri. În alte 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat, în total fiind pornite 108 de procese penale. În 71 de cazuri au fost pornite cauze penale, iar cele mai multe – 42 au fost inițiate pentru tortură. Alte 19 cauze au fost pornite pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, iar zece – pentru alte categorii de infracțiuni.
Mai târziu, reprezentanții mai multor organizații ale societății civile au emis o notă de poziție în care au menționat că dosarul „7 aprilie 2009” este eșuat. Toate persoanele cu funcție de răspundere au fost achitate sau scoase de sub urmărire penală. Peste 600 de persoane au fost maltratate, reținute și bătute cu cruzime în aprilie 2009. Acestea nu au beneficiat de o justiție independentă și echitabilă. Au fost deținute în condiții inumane, fără apă și mâncare. Cel puțin cinci persoane și-au pierdut viața în condiții suspecte, deși statul și-a asumat doar un singur deces.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Moldova în opt cauze cu referire la dosarul 7 aprilie 2009, iar alte peste 40 de cereri erau în curs de examinare.
