Iulian Chifu // Criză de securitate amorsată să explodeze la final de ianuarie în Republica Moldova

Data a fost aleasă special pentru a coincide cu încheierea contractului de tranzit al gazului pe teritoriul Ucrainei și motivația formală a fost pretinse datorii pe care le-ar avea Chișinăul către Gazprom, nerecunoscute niciodată și identificate drept false de un audit internațional. În fapt, aici se manifestă nemulțumirea totală față de preluarea administrării sistemului de furnizare de gaz prin Republica Moldova de către Vest Mold Transgaz în locul monopolistului Gazprom, care nu a putut furniza date privind separarea producției de transport și distribuție, potrivit regulilor Pachetului II energetic european la care Republica Moldova a aderat de ani buni.

Colaps economic, criză umanitară, exod al populației

Situația a împins Republica Moldova, în special pe cei 350.000 de locuitori ai regiunii separatiste, în pragul colapsului energetic și amenință să arunce în aer regiunea imediat după sfârșitul lui ianuarie, când rezervele de cărbune se vor fi epuizat. Dacă astăzi centrala Moldavskie Gres consumă 1000 tone de cărbune pe zi pentru 140-150 MW, rezervele anunțate inițial pentru 50 de zile – practic aproape ieșirea din iarnă – se vor epuiza până la finalul lunii ianuarie. Atunci nu numai sistemul economic de la Tiraspol va fi în colaps – toate întreprinderile au fost lăsate fără aprovizionare mai puțin cele alimentare – dar și cel de încălzire prin lemne de foc și instrumente folosind energia electrică.

Pe ambele maluri ale Nistrului s-a instituit starea de urgență energetică, fiind urmărit consumul rațional în dreapta Nistrului, în zona aflată sub controlul autorităților legitime de la Chișinău, care au rezerve de gaze pentru iarnă și aprovizionarea constantă, dar și resurse de energie electrică contractate – peste 50% din România – dar la prețuri de piață mult peste cele furnizate de MGRES anterior pe baza gazului rusesc pe care regiunea separatistă nu-l achita, intrând la datoria de circa 11 miliarde de dolari. Aici diferența de preț se achită de către stat, prin sprijin și ajutoare europene.

În stânga Nistrului, autoritățile separatiste refuză sprijinul Chișinăului sau pe cel internațional, respectiv achiziționarea de gaze necesare, așteptând deblocarea de către Gazprom și Rusia a contractului în care mai speră. Aici situația este cea mai dificilă, cu debranșări în rețea de 4 ore pe zi, la orele de vârf, pentru a putea face față deficitului de circa 30%, respectiv circa 65 MW. În plus, dispariția încălzirii a determinat multe migrări către încălzire bazată pe energie electrică, deci creșterea consumului, în regiune nefiind furnizat nici un gram de gaze. Situația este dramatică în unele regiuni unde nici gazul, nici energia electrică nu mai ajunge, iar în alte zone, absența lemnelor de foc este la fel de dramatică, oamenii neavând surse de încălzire și energie.

Transnistria nu crede nici astăzi în lacrimi

Autoritățile de la Chișinău au anticipat situația, chiar dacă la Tiraspol a fost luată drept unul dintre obișnuitele forcinguri ale Moscovei pentru a îngenunchia prin constrângere și șantaj guvernul pro-european. Dar lucrurile au fost, de această dată, serioase și nu s-a mai ajuns la nici un compromis pe ultima sută de metri, înaintea miezului nopții de Anul Nou. Rusia chiar a abandonat regiunea nistreană în brațele pro-europenilor, după ce și-a activat oficinele de propagandă, inclusiv Partidul Socialiștilor de la Chișinău, acolo unde Igor Dodon cere guvernului achitarea unei datorii inxistente.

Rezultatul cel mai dramatic urmează să se contureze odată cu epuizarea cărbunelui la Tiraspol. Absența surselor de încălzire transformă situația într-una umanitară teribilă pentru 350.000 de locuitori din regiunea separatistă, majoritatea cetățeni ai Republicii Moldova, care vor trebui să obțină și căldură, și energie, să supraviețuiască, dar și să găsească de lucru și formule de întreținere odată ce economia regiunii separatiste este pe butuci. Numai la Uzina Metalurgică de la Rîbnița au fost disponibilizați 2500 de oameni, lucru care s-a întâmplat pe tot cuprinsul regiunii separatiste, amenințând și reluarea ulterioară a producției și reintrarea pe piața europeană unde merg aceste produse.

Practic, Republica Moldova se va trezi în prag de alegeri generale cu 350.000 de oameni, o zecime din populația statului, fără mijloace de trai și în imposibilitatea de a-și asigura căldura și energia electrică pentru a putea supraviețui, iar aceștia se vor muta rapid peste Nistru, încercând să-și caute soluții de existență pe malul drept. În plus, o evetuală răcire serioasă a vremii și o creștere a necesarului de căldură și energie electrică va presa și mai mult asupra Chișinăului însuși și a locuitorilor din Republica Moldova partea aflată sub controlul autorităților legitime.

Rusia forțează criza de securitate de la Chișinău

Sprijinul internațional, în primul rând al României, este extrem de important, dar solidaritatea și cheltuirea rațională a resurselor energetice existente rămâne principala preocupare la Chișinău, ca și formele cele mai potrivite pentru a compensa situația existentă. Evident că o asemenea criză vine cu amenințări serioase dar și cu oportunități. Ele țin în primul rând de deschiderea autorităților separatiste de a veni către Chișinău, de bună voie sau forțate de propria populație, și să accepte achizițiile de gaze la prețurile pieții, ceea ce înseamnă enorm pentru consumatorul din regiune.

Pentru a avea dimensiunea reală, pentru Chișinău, întrearea la prețurile pieții a gazelor, de exemplu, a însemnat o creștere de trei ori a prețului, și nu includem aici costul de azi al gazului deja majorat la nivel european de încheierea furnizărilor rusești prin Ucraina. La acestea se adaugă ultimele ajustări la curentul electric, care era furnizat sub prețul pieții, cu costuri politice livrate către Moscova până la 1 ianuarie. Pentru Tiraspol, creșterea ar ajunge de 17 ori prețul curent la gaze, și poporțional la energie electrică. Nu mai spunem că, la aceste prețuri, e de văzut dacă MGRES, producătorul de energie electrică, mai face față concurenței europene și dacă prețul KW nu sare peste cel european, fiind vorba despre o intreprindere bazată pe tehnologie foarte veche și greu de retehnologizat.

Pe o asemenea bombă umanitară, energetică și de securitate stă astăzi guvernul pro-european de la Chișinău și, în general, Uniunea Europeană care încearcă să ajute cât de mult se poate compensarea pe prețuri până la ajustarea reală, în timp, a costurilor la piața reală. În acest context, e simplu ca purtătorii de mesaj ai Rusiei la Chișinău să strige după refacerea relației cu Rusia care trebuie să continue să livreze, nu-i așa, gaz fără cost și să susțină separatismul la Tiraspol și dependența economică și socială la Chișinău.

Războiul informațional și instrumentarul Rusiei în Republica Moldova

Din păcate, pe acest trend, s-au raliat mulți formatori de opinie altă dată decenți realizând lipsa de popularitate a poziției actuale de sprijinire a eforturilor guvernului de a trece prin deșert, prin îngheț și probleme majore create de agresiunea hibridă energetică de azi care anunță cumularea elementelor hibride de agresiune pentru alegerile generale de anul viitor. Iar aici se decantează caracterele și cei care sunt dispuși sau nu la independență, asumând costurile reale și responsabilitățile unui stat, sau cei care aleg perspectiva mai simplistă a revenirii la controlul politic de către Moscova și la Imperiu pe motivul că independența de stat a Republicii Moldova și pro-europenismul e prea costisitor și nesustenabil.

Pe de altă parte, trebuie spus că războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, sancțiunile, costurile războiului propriu zis au dus la scumpiri pe toată linia la gaz, energie electrică, căldură, apă rece și caldă și în Rusia. Marele gigant cu resurse energetice enorme a trecut către populație costurile și creșterile sunt înregistrate în Rusia de la 1 iauarie și 1 iunie 2025, cu un calendar de creșteri în toți anii următori. De la 1 iulie 2025, tarifele vor fi indexate cu 11,9% în medie. aprobate în Duma de Stat împreună cu proiectul de buget pentru 2025 și perioada de planificare 2026-2027. Tarifele la gaze vor fi indexate cu 10,3% anul viitor, iar tarifele la electricitate cu 12,6%.

Până la punerea la zi și reașezarea prețurilor, tarifelor și veniturilor populației, Chișinău trece prin perioada cea mai critică a independenței sale de stat exact acum, cu un guvern pro-european aflat în prag de alegeri. În plus, trage cu ochiul la București, acolo unde se află principalul său sprijin și vede cu îngrijorare destabilizarea politică provocată de Rusia prin anularea alegerilor determinate de atacul la integritatea procesului electoral și dorința de a prelua prin blitz krieg funcția de președinte al României. În plus, nici Uniunea Europeană, în pragul instalării noului președinte American Donald Trump, nu este în cea mai bună situație, odată ce în Austria se formează din nou un Guvern cu extrema dreaptă, la Paris nu avem guvern iar în Germania urmează alegeri generale cu aceeași perspectivă a extremei drepte de a avea cel mai bun scor.

‍