Igor Șarov: Data de 27 martie 1918, când s-a produs Unirea Basarabiei cu România, ar trebui să fie sfințită în memoria tuturor românilor
Istoricul a povestit despre evenimentele produse înainte de Unirea din 27 martie 1918, explicând cum a fost posibilă înfăptuirea acestui deziderat istoric, vorbind și despre fărădelegile comise de soldații ruși în Basarabia la începutul acelui an.
”Situația care era în iarna anului 1918 era una dezastruoasă în Basarabia. Armatele ruse, implicate în Primul Război Mondial, nefiind finanțate de către guvernul central și fiind nevoite să se întrețină, jefuiau populația locală. Intrau în case, violuri de femei, deposedare de vite și multe altele. Documentele atestă o situație ieșită din comun. La un anumit moment, populația basarabeană era indiferentă deacum cine va veni să facă regulă. Era o anarhie pe acest teritoriu. Armatele române, într-o scurtă perioadă de timp, la îndemnul Sfatului Țării, au intrat pe teritoriul Basarabiei, au făcut ordine și, în 27 martie 1918, a fost proclamat Actul Unirii. Toți acești factori, luați împreună, au adus la realizarea idealului Unirii” a relatat Șarov.
Potrivit lui, prin acea Unire, Basarabia a fost salvată de România nu doar de crimele soldaților ruși, dar și de deznaționalizarea totală a băștinașilor. Istoricul a enumerat politicile duse de Imperiul Rus între Prut și Nistru pentru a distruge conștiința românească printre băștinași.
”Conform recensământului din anul 1917, în Basarabia exista 90% de populație românească. Către sfârșitul anului 1897, chiar dacă au fost falsificate anumite date, se ajunge deja la vreo 50% de populație română. Vorbim despre o influență enormă în domeniul educației, influența bisericii asupra promovării spiritelor în Basarabia. Politicile de limitare a limbii române, a cărții, au avut efecte foarte nocive asupra Basarabiei. Imperiul Rus înăbușea orice mișcare națională. Un proces amplu de deznaționalizare, lupta împotriva a tot ce înseamnă limbă, cultură” a notat rectorul USM.
Totuși, faptul că majoritatea populației Basarabiei nu cunoștea carte a fost un factor decisiv în păstrarea identității românești.
”Atunci când, inclusiv prin intermediul bisericii, preoții duceau slujbele în limba rusă, lumea nu înțelegea și la țară s-au păstrat tradițiile populare, s-a păstrat limba” a subliniat Igor Șarov.
Referindu-se la educație, el a evocat eforturile autorităților române de a-i ”învăța carte” pe basarabeni.
”În cei 106 ani de ocupație rusă, din 1812 până în 1918, Basarabia ocupa ultimul loc printre provinciile ruse din punct de vedere al alfabetizării, peste 10% (știau carte). Într-o perioadă foarte scurtă, din 1918 până în 1928, eforturile Guvernului României, prin legile care au fost aprobate în 1924, în 1928, au dus la o creștere de 30%. 30% de știutori de carte într-o perioadă foarte scurtă. Poate cineva să conteste aceste cifre? A investit enorm statul român în construcția de școli, cantine sociale și sintagma care a rămas în mentalul comun până în prezent, ”cele patru clase de la români”, care contau, câteodată, mai mult decât o școală terminată în perioada de după 1944” a subliniat Igor Șarov.
Astăzi se împlinesc 107 ani de la unul dintre cele mai importante momente din istoria modernă a românilor: Unirea Basarabiei cu România, consfințită de Sfatul Țării la 27 martie 1918. Un gest istoric, un act de voință națională, dar mai ales o dovadă de curaj într-o epocă frământată de războaie și destrămări imperiale.
Deschide și: 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România // 27 martie 1918, primul pas spre reîntregirea poporului român
