Expoziția „Istoria României în 100 de portrete”, inaugurată la Chișinău cu sprijinul DRRM
Expoziția „Istoria României în 100 de portrete” a fost inaugurată la Chișinău la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Expoziția reprezintă personalități din istoria României și include obiecte unice, scrisori, vestimentație, care au aparținut personalităților. Una din capodoperele expoziției este portretul lui Ștefan cel Mare executat în cea de-a doua jumătate a secolului XIX de către pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi, informează MOLDPRES.
Expoziția „Istoria României în 100 de portrete” vine de la Muzeul Național de Istorie a României şi face parte dintr-o serie de expoziții prezentate pe acest mal al Prutului de Art Safari Bucharest, sub patronajul acordat de Ministerul Afacerilor Externe din România, în parteneriat cu Ambasada României în Republica Moldova.
„„Istoria României in 100 de portrete” ne aduce mai aproape de regi, regine, politicieni, sportivi, oameni de cultură și știință, precum și alte personalități marcante ale istoriei românilor. Portretele, dar și obiectele personale, scrisorile sau îmbrăcămintea acestor personalități care au făcut istorie, ne ajută sa înțelegem mai bine cursul devenirii noastre și să ne redescoperim istoria și tradițiile comune, valorile care ne leaga.
Vă doresc să vă bucurați de o expoziție care ne permite să vedem într-o modalitate diferită ce înseamnă marile personalități ale istoriei României, nu doar prin arta tradițională ci și prin obiecte personale pe care avem ocazia pentru prima oară să le vedem aici la Chișinău. Sper să vă bucurați cât de mult se poate de această expoziție”, a declarat ambasadorul României la Chișinău Cristian-Leon Țurcanu în discursul de inaugurare.
Proiectul este finanţat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României.
„Mă bucur să revenim la Muzeul de Istorie, de adta aceasta cu o expoziție inedită pentru că îmbinăm două dintre elementele care stau la baza relației dintre România și R. Moldova - istoria și cultura. Cred eu că aceste imagini, obiecte de artă, ne vor duce într-o incursiune în trecut pentru că uitându-mă și văzând toate aceste exponate, foarte multe dintre ele îmi aduceau aminte de copilărie și sunt lucruri pe care, cred eu, vizitatorii le vor regăsi din ceea ce își aduc ei aminte din cărțile lui Dumitru Almaș, cu care am crescut și cred eu că este o expoziție inedită de care ne vom putea bucura în următoarele două săptămâni. Mulțumesc dlui ambasador pentru inițiativa pe care a avut-o să aducem această expoziție la Chișinău și ne bucurăm că putem să susținem și de această dată un proiect extraordinar”, a declarat secretarul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu.
Secțiunea dedicată celor mai cunoscuți și importanți domnitori români prezintă o serie de piese de tezaur. Piesa de rezistență este un portret de mari dimensiuni al lui Ștefan cel Mare (1438-1504), din colecția Complexului Muzeal Național Neamț / Muzeul de Artă Roman.
„Această expoziție nu avea cum să nu fie legată de personalitatea lui Ștefan cel Mare și ați văzut acest portret semnat de Epaminonda Bucevschi, pictor bucovinean din a doua jumătate a secolului XIX și de la care, probabil, ne-a rămas cea mai reprezentantă și veridică pictură a lui Ștefan cel Mare. Este probabil primul artist care a trecut dincolo de imagine lui Ștefan cel Mare pe care o promova Gheorghe Asachi și care stă la baza realizării statuii lui Ștefan cel Mare de la Iași, care nu prea are nimic fizic cu cea a marelui voievod. Aceasta este inspirată din frescele bucovinene și este o imagine pentru care atât Bucevschi cât și cel care a comandat această pictură, episcopul Romanului, au dus o luptă intelectuală dintre cei pe care a trebuit să îi convingă că acesta este Ștefan cel Mare și nu acela cu barbă, pentru că de fapt disputa de aici a plecat de la barba lui Ștefan cel Mare, a fost Bogdan Petriceicu Hașdeu pe care l-a convins, până la urmă, de acest lucru. Este o minune că această pictură a ajuns până în zilele noastre, pentru că a trecut prin foarte multe încercări, a fost furată de mai multe ori, răpusă de baionete în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost restaurată cu greu. În sfârșit, este o bucurie să avem aici această pictură. Vă rog să treceți pe lângă ea, să o citiți și apoi să treceți și pe la celelalte capodopere ale artei plastice pe care le avem aici”, a declarat Corneliu Ilie, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a României.
Printre cele 100 de opere prezente în expoziție se numără și iconicul portret al lui Tudor Vladimirescu (1780-1821) realizat de Theodor Aman, din colecția Muzeului Național de Istorie a României, o sculptură cu Mircea cel Bătrân realizată de Gabriela Manole Adoc, un portret al lui Neagoe Basarab realizat de Arthur Verona.
Vizitatorii pot admira și un portret al Marițicăi Bibescu (1815-1859) ce poartă o ie din materiale prețioase, realizat de Carol Popp de Szathmári. Expoziția include o secțiune dedicată titanilor literaturii române – Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Bacovia, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu și alții. Mihai Eminescu este evocat prin corespondența dintre Titu Maiorescu și poet, alături de portretul emblematic al acestuia din urmă, realizat la vârsta de 18 ani.
Alte lucrări valoroase reprezintă un portret de Ion Grigore cu George Bacovia, din colecția Muzeului Municipiului București, un portret al lui Tudor Arghezi semnat de Corneliu Baba, din colecția Muzeului Municipiului București, un portret al lui Vasile Alecsandri de Mișu Popp, dar și desenele nichetiene în stil Pop art realizate de Mircia Dumitrescu.
În cadrul expoziției pot fi admirate şi o serie de obiecte, portrete și fotografii ale familiei regale a României. Printre acestea, uniforma de amiral a Regelui Ferdinand, o pereche de epoleți de marină, o ținută de ceremonie din 1921, o mantie ce a aparținut Reginei Maria, dar și o fotografie de presă ilustrând-o pe aceasta cu Ordinul „Carol I”.
Expoziția prezintă, de asemenea, obiecte care au aparținut marilor sportivi români din colecții private. Printre acestea se numără Cupa Davis a lui Ilie Năstase, o minge și o rachetă de tenis de la US Open 2012 care au aparținut Simonei Halep, tricoul oficial al echipamentului național de la Campionatul Mondial din 1994, cu semnătura olografă a lui Gheorghe Hagi, costumul de gimnastică purtat în cadrul competițiilor internaționale de Larisa Iordache, dar și casca de scrimă a Anei Maria Brînză.
Expoziţia poate fi vizitată, în perioada 20 august - 15 septembrie 2024, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău.
