Directorul ANC: Pașaportul românesc oferă cetățenilor R.Moldova toate cele trei principii fundamentale de creare a UE

TVR Moldova: Domnule profesor, aș vrea să discutăm despre puterea unui pașaport. Există niște topuri la nivel global. Aș vrea să ne explicați cum se creează aceste topuri, în baza la ce criterii?

Silviu Gabriel Barbu: În principiu, pentru că documentul denumit pașaport este un document de călătorie, criteriul principal este acela al accesului cu sau fără mai multe formalități, într-o țară sau alta.

Și România are cu pașaportul românesc, adică se poate intra în 123 de state, pur și simplu, fără alte formalități. Și dacă mi-aduc aminte bine, în alte 49 se intră cu viza la intrare în frontieră, fie în aeroport, fie la granița terestră, fie la graniță maritimă, fluvială, dacă e vorba despre așa ceva. Și cred că mai sunt încă vreo câteva zeci de state unde trebuie viză în sensul clasic al cuvântului (...). Din ceea ce știm, România este peste Statele Unite, Rusia și Turcia la puterea pașaportului românesc.

Da, adevărat. Adică cu pașaportul românesc ai acces în mai multe țări decât au acces deținătorii de pașaport al Statelor Unite, al Federației Ruse sau al Turciei. Dacă nu mă înșel, cred că suntem la egalitate cu pașaportul Marii Britanii, Canada, cred că Malta.

TVR Moldova: Aș vrea să explicăm aici de ce, cum a devenit pașaportul românesc atât de puternic în acești ani?

Silviu Gabriel Barbu: Sunt mai mulți factori, cu certitudine, cei mai importanți sunt aceștia care țin de repoziționarea regională și globală a statului român. A devenit stat membru al Uniunii Europene, anterior a devenit stat membru NATO și a crescut nivelul de încredere în interiorul acestor organizații și formalitățile politico-diplomatice, inclusiv să le zicem consulare sau de frontieră în sensul acesta, mai relaxate. Și este clar, în interiorul Uniunii Europene, cetățenii români nu au nevoie de viză nicăieri, nici măcar viză în sensul celor 49 de state pe care le-am menționat mai înainte, la sosire.

Iar în alte zone ale lumii, în alte state ale lumii, a crescut treptat gradul de încredere a lor față de România. De exemplu, un interval de circa doi ani am condus misiunea diplomatică a României în Zimbabwe și Malawi.

Am reușit să conving Ministerul Afacerilor Externe din Zimbabwe să permită titularilor de pașaport românesc să obțină viza la sosire în aeroport, respectiv pe cale terestră.

Prin urmare, nu mai trebuie să obții viza în țara respectivă, exact cum ați spus dumneavoastră înainte cu Turcia. Din datele statistice disponibile, pașaportul românesc este între locul 7 și locul 12, deci, conform unor date ar fi pe locul 7 în lume, după putere, conform altor date pe locul 12. Da, sunt două criterii un pic diferite de analiză. Oricum este foarte lăudabil pentru statul român că a reușit să ridice atât de mult forța pașaportului românesc.

Și, cum am spus mai înainte, asta se datorează atât eforturilor diplomatice, politice, precum și standardului general pe care îl transmite România în exterior. O țară stabilă, o țară serioasă, o țară cu sistem de verificare pe frontieră foarte bine consolidat. (...)

TVR Moldova: Aș vrea să punem accentul și pe această noțiune de redobândire a cetățeniei române. De ce avem această tendință de creștere în ultimii ani?

Silviu Gabriel Barbu: N-aș spune că e o tendință de creștere în ultimii ani. Cred că e un pic de descreștere, dar poate conjuncturală. Însă, premisele pe care le-am discutat împreună mai înainte, și anume atractivitatea pașaportului românesc, în al doilea rând, criteriile legii noastre, Legea cetățeniei române numărul din 1991, modificată recent în vara anului trecut. Și în scurt timp așteptăm o nouă modificare mai substanțială, adoptată anul trecut în luna iunie de Parlament.

Deci, pentru noi românii, pentru statul român, este o reparație istorică redobândirea. Un caracter reparatoriu din punct de vedere al relației noastre cu istoria, să spunem. Fenomenul este, deocamdată, într-o mică descreștere, dar în realitate dacă analizăm o medie pe un interval mai mare de timp, câțiva ani, observăm că are trendul crescător.

În momentul de față, spre exemplu, sunt circa 150.000 de cereri din spațiul Republica Moldova în lucru, ceea ce înseamnă foarte mult la colectivul pe care îl are Autoritatea Națională de Cetățenie de la București. De aceea durează mult, este primul mare argument, adică este o cantitate pe care fizic nu o pot procesa colegii mei în interval de câteva luni.

Și din cauza asta am și afișat pe site faptul că s-a ajuns la o durată de aproximativ trei ani la redobândirea pe articolul 11. Noi suntem, vă spun sincer, nemulțumiți de chestiunea asta, dar încercăm să găsim soluții administrative, legislative, pentru a regla lucrurile.

Durează mult pentru că trebuie verificate documentele care atestă legătura cu antecesorul cetățean român din perioada interbelică, dacă vorbim de articolul 11. Și din acest punct de vedere, de exemplu, în relația cu Republica Moldova, din fericire există o colaborare excelentă cu Agenția Servicii Publice.

TVR Moldova: Dacă ar fi mai mulți oameni și dacă digitalizarea ar fi maximală și de o parte și de cealaltă a Prutului, lucrurile astea se vor simplifica din punct de vedere al timpilor?

Silviu Gabriel Barbu: Noi suntem într-un proces de digitalizare foarte amplă la București, la autoritate, și estimăm că într-un an și jumătate vom avea procesul ăsta finalizat atunci, după august-septembrie 2026. Sunt foarte convins că dacă ne vom revedea, veți auzi alți timpi de soluționare de la mine.

TVR Moldova: Apropo, pe acest subiect se fac multe speculații. Cei care speculează spun că, de fapt, statul român are de câștigat de pe urma acestor cetățenii. Vreau să ne spuneți, dumneavoastră, dacă statul român are vreun beneficiu din toată istoria.

Silviu Gabriel Barbu: Sunt câteva aspecte în ecuația aceasta. Statul român câștigă emoțional și în fața istoriei repară niște nedreptăți ale trecutului. Pe de altă parte, unu, nu se plătesc taxe, nu se percep taxe pentru cetățenia română. Există o singură taxă nouă introdusă, de fapt, nu e taxă, e contravaloarea cardului de cetățenie, arată mititel așa cum e un permis de conducere în România, introdus din 1 septembrie 2024.

Deocamdată n-am apucat să emitem așa ceva, pentru că nu le-a venit încă rândul cererilor înregistrate în luna septembrie. Dar e singura sumă care se plătește, 90 de lei atât costă acel card. Deci, statul român nu percepe nicio taxă. Munca, să zicem așa, de primire, procesare, analiză, soluționarea cererilor, nu este taxată. Deși la pașapoarte sau în alte părți, așa este peste tot în lume.

Pe de altă parte, cred că situația este un pic invers. Statul român în momentul în care recunoaște pe cineva ca fiind cetățean român, îi acordă de la zero cetățenia sau asigură redobândirea, finalizează procesul de redobândire, creează niște beneficii, legea creează niște beneficii în favoarea persoanei, persoanelor care obțin cetățenia, sociale, drepturi financiare pentru minori, foarte multe, medicale și așa mai departe.

Și nu în ultimul rând, în interiorul relației noastre cu Uniunea Europeană, cetățenia română în același timp înseamnă cetățenie europeană, pașaportul românesc oferă automat cetățenie europeană. Asta înseamnă deplasarea liberă, fără niciun fel de piedică, în întreg spațiul Uniunea Europeană. Mai nou cu Visa Waiver, când o să intre în vigoare undeva peste câteva luni, în mod efectiv vreau să spun, și în Statele Unite ale Americii se va face deplasarea, se va putea face deplasarea fără a obține în avans visa. Visa se va acorda acolo pe aeroport, de exemplu.

TVR Moldova: Într-adevăr, deci, ca să explicăm, pașaportul românesc oferă cetățenilor Republicii Moldova, în acest moment, la nivel european, toate cele trei principii fundamentale de crearea Uniunii Europene.

Silviu Gabriel Barbu: Exact. Libera circulație, libera circulație a populației și a capitalului și a serviciilor pe întregul teritoriu al Uniunii Europene. Și creează și un sentiment a priori de încredere. Adică, apartenența la pașaportul acela românesc, nu mai există nimeni să se uite unde s-a născut. Pașaportul românesc, ok, creează un sentiment a priorii de încredere între cel care vede că titularul pașaportului are un pașaport cu coperta emis de statul român stat membru al Uniunii Europeane.

TVR Moldova: Domnule Profesor, aș vrea să ne explicați dumneavoastră cum se întâmplă toată procedura până se eliberează acel certificat de redobândire a cetățeniei.

Silviu Gabriel Barbu: Sediile, de fapt, că sunt patru: Iași, Suceava, Galați sunt sedii teritoriale doar pentru registrarea cererilor. Respectiv, sediul central este la București. Deci, se face colectarea acelor acte prin care trebuie să demonstrezi că ești descendentul unui fost cetățean al României mari până la 1940 și care este drumul acestui dosar până titularul obține certificatul de la autoritatea pe care o conduce.

Am adus o schiță pe care am sintetizat ceea ce se întâmplă în procedură pas cu pas. (...)

Mai întâi se depun actele, mai întâi se face înregistrarea pe site, adică programarea pentru a putea depune actele. Acum programarea se face cu username și parolă. Ministerul de Externe ne-a transmis, să zicem așa, know-how și cu ajutorul unor instituții de specialitate din România, STS se numește, am reușit să implementăm un astfel de program și la ANC, adică aplicantul, să-i spunem așa, accesează platforma cu username și parolă, se înregistrează acolo și se înregistrează omul și adresa, așa ar trebui să fie, în așa fel încât să fie mai securizată accesarea platformei.

După aceea, platforma îi dă un termen, când trebuie să se prezinte, pentru viitor evident, se prezintă după caz la consulat, ambasadă, mă rog, sau la unul din sediile la care aplică în România, de care am spus mai devreme ale ANC-ului. Acolo, în ziua respectivă, la termenul stabilit, se iau amprentele, deci, se derulează etapa de biometrie, amprentele și fotografia digitală și apoi se depun actele.

La depunerea actelor trebuie verificat dacă sunt toate cele cerute de lege. Există un catalog al actelor, o listă unde sunt enumerate. Au apărut tot felul de discuții legate de câte acte se pot depune pentru a fi validă în registrarea cererii. Eu îi încurajez pe toți cei care ne văd, dacă sunt în situația de a aplica, să depune absolut toate actele cerute acolo și să nu intre în discuții contradictorii cu angajații statului român care se ocupă de această etapă, deoarece, în principiu, este greșit să plusezi depunând acte mai puține și să aștepți mai târziu Comisia de Cetățenie să-ți ceară completarea dosarului. De ce? Pentru că Comisia nu te încadrezi în niște termene și Comisia pentru Cetățenie poate să respingă cerea ca fiind nesustinută.

TVR Moldova: Bun. S-a înregistrat cu documente, cu biometrie. Se face un transfer într-un să-i spunem un cloud interinstituțional al registrării în sine, dar se constituie dosarul fizic de cetățenie.

Silviu Gabriel Barbu: Dosarul fizic de cetățenie merge la o structură din cadrul ANC, se numește Secretariatul Tehnic al Comisei pentru Cetățenie, care face o filtrare cum ar fi grefa la instanța de judecată, adică verifică aspecte strict administrative și emite niște corespondențe, să le spunem obligatorii, către instituțiile avizatoare. Instituțiile avizatoare, cele de Ordine Publică, Siguranță Națională, de Evidența Populației, pentru a se verifica dacă datele respective sunt reale și dacă sunt alerte de securitate, să spunem. După ce se parcurge etapa asta, teoretic dosarul de cetățenie, că așa primește numărul de dosar de cetățenie, acolo la Secretariatul Tehnic, dosarul de cetățenie ajunge la comisie.

Ei bine, asta e perioada aia mare de timp, de, am spus înainte, circa trei ani, din cauza numărului foarte mare de dosare depuse. Sunt peste 190.000 în momentul de față, din care circa 150.000 sunt de pe spațiu Republica Moldova.

Foarte greu să le procesez pe toate. În scurt timp vreau să spun. Și în al doilea rând, pentru că sunt foarte multe documente de văzut și de revăzut. Din nefericire, există aplicanți care depun documente neconforme cu realitatea. Reparația istorică, reparația istorică. Trebuie să fie valide, să fie vorba despre cei care într-adevăr au dreptul să primească această reparație istorică și de regulă nu sunt rudele, nu sunt urmașii celor pe care îi menționează în acte.

Cred că am mai dat exemplu data trecută la emisiune cu o colegă de-a dumneavoastră, faptul că ni s-a întâmplat să constatăm, să-i spunem, o mamă din perioada aceea interbelică a născut în șapte-obli de zile vreo 5-6 copii, la interval de o lună, două, unul după altul.

Evident că așa ceva nu se poate întâmpla în viața reală. Prin urmare, unul dintre ei, bănuim că e real, ceilalți sunt fictivi. Ei bine, cu ajutorul ASP-ului lucrurile astea s-au clarificat, până să existe relația aceasta cu ASP-ul, pentru care felicit pe colegii dinaintea mea de la cetățenie că s-au gândit la asta și la Ministerul Justiției s-au gândit la asta și au reușit să stabilească acest gen de relație excepțională, care va să zic anterior, riscurile au mai mari. Acum riscurile sunt mai mici pe spațiul Republica Moldova. Ieri, am fost la instituție acolo la ASP și am văzut cum lucrează.

Oamenii inimoși, fabulos, au și ei un volum de muncă impresionant și am fost foarte plăcut impresionat de organizarea foarte precisă. Adică, știau să ne arate absolut tot și îmi dau seama că după ce vor finaliza procedura lor de digitalizare, lucrurile astea se vor rezolva mult mai repede.

Dacă reușim la un moment dat să avem o fereastră de legătură digitală, securizată, mă rog, ca în sistemul bancar, de exemplu, atunci, știți, imaginați-vă cum scoți bani de la bancomat când ești în excursie în altă țară și e cardul tău din țara ta de origine.

Ei bine, tot așa trebuie să funcționeze sistemul ăsta și nu scoatem bani, adică nu încurcăm lucruri atât de sofisticate precum banii, ci e vorba despre o relație strict între două instituții care au încredere în ele și au niște protocoale de colaborare, acorduri interstatale și așa mai departe.

Deci, în momentul în care vom ajunge la digitalizare, digitalizare și conexiunea aceasta, se vor face verificările live. Live înseamnă toate termenele, dacă le mutăm pe digital, toate dosarele în digitalizare.

Toate termenele astea se vor reduce nu la jumătate, mai mult de jumătate. Adică de la trei ani, mult sub un an jumate. De ce? Pentru că sistemul, am văzut cum funcționează la alte instituții, sistemul acesta de IT foarte performant, care ajută factorul uman, operatorul uman. Sistemul îți pune la dispoziție toate datele și dacă ai certitudinea că actele sunt corecte, ai apăsat două-trei butoane, mă rog, două-trei comenzii acolo și ai finalizat procedura. Eu sper să ajungem acolo cât de repede.

Termenul pe care îl avem noi la instituție pentru digitalizare e undeva spre septembrie anul viitor. Și din octombrie anul viitor, sper din toată inima să fim în alt tipar cu modul de funcționare. Recunosc că mi-este oarecum jenă de... adică mă doare sufletul de fapt față de oamenii de bună credință, care au tot dreptul să primească cetățenia română ca redobândire și trebuie să aștepte atâta. Unii au probleme medicale, alții au probleme cu școlarizarea. Sunt un milion de elemente de detaliu care motivează la unii și la alții să se miște lucrurile mai repede.

Dar situația concretă este aceasta din prezent și trebuie să cum să vă spun, trebuie să găsim soluții raționale, realiste și care pot fi implementate fără să încălcăm legea, fără să încurcăm anumite, eu știu, uzanțe interinstituționale, interstatale. Sunt multe criterii și în de luat în calcul și în, oarecum, în defavoarea ideii de a grăbi artificial soluționarea.

Interviu realizat de Constantin Uzdriș, pentru TVR Moldova