„Arma secretă” în valoare de 200 de miliarde euro pe care UE o poate pune la bătaie în negocierile de pace din Ucraina

Guvernele europene ar putea să recurgă la ”opțiunea nucleară” – adică să confiște activele suverane ale Rusiei, care au fost imobilizate după ce Moscova și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în urmă cu trei ani, notează Politico și HotNews.ro.

Cea mai mare parte a acestor fonduri, aproximativ 200 de miliarde de euro, este deținută de instituția financiară Euroclear, cu sediul la Bruxelles, și generează dobândă. Pe de altă parte, SUA dețin doar 5 miliarde de dolari.

Confiscarea acestor active este o opțiune drastică care ar garanta Europei un loc mai important la masa negocierilor, după ce a fost exclusă de SUA și Kremlin în cadrul recentelor discuții de la Riad, Arabia Saudită.

Însă, în timp ce miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale se reunesc săptămâna aceasta în Africa de Sud pentru reuniunea G20, guvernele UE sunt în continuare divizate cu privire la deblocarea acestor fonduri: i-ar dovedi asta lui Trump că Bruxelles-ul încă mai are forță sau s-ar întoarce împotriva sa.

Tabăra celor care vor deblocarea activelor rusești

Cu activele rusești înghețate „putem înlocui sprijinul SUA dacă SUA vor decide în continuare să nu mai sprijine Ucraina”, a declarat ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna.

El susține că, de fapt, suma exactă a activelor rusești înghețate ar fi în valoare de 300 de miliarde de euro. „Avem active rusești înghețate în valoare de 300 de miliarde de euro în Europa și trebuie să le folosim”, le-a declarat ministrul estonian jurnaliștilor la Bruxelles.

Potrivit Politico, deși suma exactă a activelor rusești înghețate în Europa este neclară, suma în general acceptată este mai apropiată de 200 de miliarde de euro decât de 300 de miliarde de euro.

Țările baltice și nordice, vecine ale Rusiei, consideră că banii ar trebui să fie dați imediat Ucrainei. Această poziție este susținută de Polonia, Cehia și de cel mai înalt diplomat al UE, fostul premier estonian, Kaja Kallas.

Și ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a declarat, într-un interviu acordat Politico, că nu acceptă argumentul că „este problematic din punct de vedere juridic” ca banii să ajungă la Ucraina. El consideră că astfel de argumente sunt slabe și că este nevoie de „voința politică de a o face”.

Cu toate acestea, chiar și cei care susțin această măsură recunosc că fără sprijin unanim în UE, confiscarea fondurilor rămâne incertă. „Trebuie să avem sprijinul tuturor pentru acest lucru. Până în prezent, nu avem”, a admis fostul premier estonian, Kaja Kallas.

Tabăra celor care vor păstrarea activelor ca pârghie diplomatică

În tabăra celor care se opun acestei idei se află toți marii ”jucători” ai Europei – Franța, Germania, Italia, Spania și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceștia se tem că, prin confiscarea fondurilor, UE ar speria investitorii internaționali și ar renunța la cel mai mare avantaj al său în negocierile de pace.

Președintele francez Emmanuel Macron a insistat, în timpul întâlnirii de luni cu Donald Trump, că aliații occidentali ar putea folosi în mod legal veniturile din active în timpul războiului, dar a insistat că ar fi ilegal să confiște rezervele. Cu toate acestea, el a remarcat că înghețarea acestora oferă o pârghie importantă. „Face parte din negocierile de la sfârșitul războiului”, a subliniat el.

Și Kaja Kallas a recunoscut că șansele de a confisca fondurile rusești în viitorul apropiat sunt reduse: „Trebuie să avem sprijinul tuturor pentru acest lucru. Deocamdată nu avem”, a declarat ea în timpul unei conferințe de presă, luni.

Politică notează că tabăra celor care vor păstrarea activelor susțin că deblocarea lor ar submina în prezent influența UE în negocierile de pace cu Rusia.

După întâlnirea sa cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Riad săptămâna trecută, secretarul de stat american Marco Rubio a sugerat că UE va trebui să se implice în negocierile de pace „la un moment dat” din cauza sancțiunilor pe care le-a impus Rusiei.

În acest context, liderii UE încearcă să găsească o soluție de compromis. Grupul G7 a convenit deja să utilizeze profiturile generate de active pentru a garanta un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Totodată, miniștrii de finanțe din G7 urmează să se reunească pentru a discuta despre viitorul sprijin pentru Kiev.

‍