ANALIZĂ // „De ce nu e o decizie similară și în Ucraina?”. Kievul e revoltat față de sprijinul larg al SUA pentru Israel, însă explicația e simplă

„Dacă aliații doboară împreună rachete pe cerul Orientului Mijlociu, de ce nu există încă o decizie de a doborî drone și rachete deasupra Ucrainei?” a întrebat luna trecută președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Atunci când sistemele de apărare aeriană și avioanele de luptă americane și britanice au ajutat la doborârea a sute de rachete iraniene pe 1 octombrie, Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat: „Facem apel la aliații Ucrainei să apere spațiul aerian ucrainean cu aceeași determinare și fără ezitare de atacurile rachetelor și dronelor rusești, recunoscând că viața umană este la fel de prețioasă în orice parte a lumii”, scrie Digi24.RO.

Aliații au intervenit și în aprilie. Motivul pentru care SUA acționează cu îndrăzneală în Israel și cu prudență în Ucraina este clar: Rusia este înarmată cu arme nucleare, iar Iranul nu.

„Răspunsul dur pe care ucrainenilor s-ar putea să nu le placă să-l audă, dar care, din păcate, este adevărat, este că ne putem asuma riscul de a doborî rachete iraniene deasupra Israelului fără a declanșa un război direct cu Teheranul, care ar putea duce la un război nuclear”, a declarat pentru Politico un consilier superior din Senatul SUA care se ocupă de politica privind Ucraina. „Există mult mai multe riscuri în a încerca acest lucru cu Rusia”.

Doi oficiali ai administrației Biden, care au vorbit sub acoperirea anonimatului pentru a discuta cu sinceritate despre acest subiect, au făcut aceeași afirmație.

Trimiterea forțelor americane deasupra Ucrainei pentru a doborî rachete rusești ar putea declanșa o confruntare militară directă între cele două mari puteri nucleare ale lumii, în contextul celui mai mare război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial - cu consecințe potențial apocaliptice.

În timp ce în Orientul Mijlociu, SUA pot doborî rachete deasupra Israelului fără a declanșa un război cu un adversar înarmat nuclear. Iranul a rafinat material nuclear până aproape de nivelul care permite să fie folosit într-o armă, dar nu a încercat să construiască o bombă atomică.

„Este trist să privești toate acestea în calitate de cetățean obișnuit al Ucrainei - când, în cadrul unui acord de prevenire a escaladării din partea Moscovei, țara și cetățenii tăi sunt sacrificați”, a declarat Mykola Bielieskov, cercetător la Institutul Național Ucrainean pentru Studii Strategice.

Ce vrea Kievul

Există deja o implicare activă - dar la distanță - a aliaților ori de câte ori Rusia atacă Ucraina.

„Partenerii ne semnalează de obicei mișcările bombardierelor rusești către pozițiile de tragere. Ei ne anunță când și unde rușii pregătesc un atac”, a declarat Iurii Ihnat, purtătorul de cuvânt interimar al forțelor aeriene ucrainene.

Odată avertizați, mii de soldați din unitățile de recunoaștere, comunicații și apărare aeriană mobilă intră în acțiune. Piloții ucraineni intervin, de asemenea, în cazul unor atacuri foarte mari.

Unul dintre aceștia, pilotul de F-16 Oleksii Mes, cunoscut sub numele de „Moonfish”, a murit într-un accident la 26 august, când Rusia a lansat peste 230 de rachete asupra instalațiilor energetice ucrainene. Dronele rusești s-au rătăcit și deasupra Poloniei și României.

Cele două țări - membre atât ale UE, cât și ale NATO - au trimis avioane ca răspuns, dar până acum doar au observat armele rusești, fără a le doborî. Kievul dorește ca Polonia și România să intervină activ, atât în propriul lor spațiu aerian, cât și deasupra Ucrainei de Vest.

Kievul și Varșovia au convenit să discute această posibilitate într-un recent acord de securitate reciprocă, dar până în prezent Polonia nu și-a schimbat politica.

Varșovia a precizat că nu va acționa fără sprijinul deplin al întregii alianțe NATO, iar ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că acest sprijin lipsește. El a adăugat că Washingtonul a indicat, de asemenea, că nu dorește să escaladeze conflictul cu Rusia.

Kievul speră că doborârea rachetelor și a dronelor deasupra Ucrainei va fi în cele din urmă convenită, la fel cum artileria, tancurile, rachetele și avioanele de luptă occidentale au fost în cele din urmă predate, în ciuda temerilor anterioare că acest lucru ar depăși liniile roșii ale președintelui rus Vladimir Putin.

„Există o discuție vie, atât în Polonia, cât și în NATO, pe această temă”, a declarat ministrul polonez de externe Radosław Sikorski pentru Politico, într-un interviu recent.

„Frontiera NATO se află într-un fel de stare intermediară, între regulile din timp de pace și criză”, a spus el, adăugând că intenția Kremlinului este neclară.

„Unele dintre aceste lucruri reprezintă un pericol pentru cetățenii noștri [și] unii oameni speculează că rușii ne testează procedurile, [dar] bănuiesc că, cu acest număr de drone și rachete, ei pur și simplu pierd controlul asupra lor”.

În timp ce Kievul dorește ca aliații săi să acționeze la fel ca în cazul Israelului, doi ofițeri ucraineni din domeniul apărării aeriene, vorbind sub rezerva anonimatului, au declarat că acest lucru este mai ușor deasupra Israelului decât deasupra Ucrainei.

Israelul este o țară mică, ceea ce înseamnă că Statele Unite pot folosi sistemele sale de apărare aeriană montate pe nave. Ucraina, între timp, este vastă și inaccesibilă pentru marinele occidentale: aliații săi ar trebui să staționeze sisteme de apărare aeriană la granița de vest a țării, de unde ar putea proteja doar teritoriul din apropiere.

„Membrii NATO care intră în apărarea aeriană a Ucrainei ar trebui să aducă o contribuție mult mai mare, pe o zonă mai largă, cu un risc mai mare de a «intra în război» pentru câștiguri incerte”, a declarat Matthew Savill, director de științe militare la Royal United Services Institute din Londra.

„Costul ar fi, de asemenea, mai mare, deoarece frecvența atacurilor rusești este mult mai mare decât încercările iraniene semnificative, dar reactive, de a lovi direct Israelul”. De asemenea, țările NATO ar putea fi nevoite să survoleze Ucraina cu avioane de luptă, ceea ce ar putea duce la ciocniri directe cu Rusia - exact ceea ce Casa Albă încearcă să evite.

„Pentru a maximiza eficiența unui astfel de efort, forțele occidentale ar dori probabil să lovească direct avioanele rusești care lansează lovituri și/sau să suprime radarele și rachetele rusești de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune”, a spus Cavill.

„Asta asociază, prin urmare, apărarea împotriva rachetelor cu o implicare mai directă, chiar dacă numai în aer”.

Cel mai bun prieten al Americii

Este vorba, de asemenea, de emoții și istorie. În timp ce multe țări pretind că sunt cel mai bun prieten al Americii sau un aliat crucial, Israelul ocupă o poziție unică în politica și strategia de apărare a Statelor Unite. Oficialii americani subliniază o relație construită de-a lungul deceniilor - o relație care a făcut ca Washingtonul să fie dispus să își desfășoare armata direct pentru a proteja Israelul.

Cu toate acestea, acuzațiile privind un dublu standard perceput reflectă o frustrare mai largă în Ucraina, conform căreia administrația Biden nu face suficient pentru a ajuta Kievul să oprească atacurile rusești.

Printre acestea se numără încetinirea unor vânzări mai mari de arme și împiedicarea Ucrainei să utilizeze muniții americane cu rază lungă de acțiune pentru a lovi teritoriul rus.

„Statele Unite ar putea face mai mult pentru a ajuta Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei”, a declarat Shelby Magid, director adjunct la Atlantic Council, un think tank cu sediul la Washington.

„Din păcate, este o distincție pe care administrația a ales să o facă de nenumărate ori, până în punctul în care ne împiedicăm interesele noastre de securitate națională de a ajuta Ucraina să învingă Rusia”, a spus Magid.

„Există o teamă aproape paralizantă de a nu dori să atacăm direct armele de foc rusești, deoarece administrația consideră că este vorba despre o luptă directă împotriva Rusiei”.

Oficialii americani au recunoscut că sunt conștienți de frustrările crescânde din Ucraina, dar au declarat că lucrează la noi livrări de arme care, speră ei, vor calma aceste îngrijorări.

„Ne-am concentrat cu adevărat pe a oferi Ucrainei tot ce putem pentru a-i ajuta să se apere”, a declarat unul dintre oficialii administrației.

„Prioritatea noastră principală a fost să îi ajutăm să își consolideze apărarea aeriană”.

Pericol de proliferare

Dar tratarea Rusiei cu mănuși trimite un mesaj internațional conform căruia puterilor nucleare li se acordă o îngăduință care este refuzată țărilor normale, a avertizat Bielieskov, analistul ucrainean.

Acest lucru sporește riscul ca țări precum Iranul să decidă să devină nucleare, distrugând regimul de neproliferare care vizează limitarea numărului de puteri atomice.

„Concluzia pe care o tragem din abordarea diferită față de Israel și Ucraina este că este mai bine să ai o armă nucleară decât să nu ai una”,

‍