Vitalie VOVC // Săptămâna alegerilor decisive

Civili nevinovați mor practic în fiecare zi... Astfel, în ziua de 7 noiembrie a fost lovit, a câta oară, orașul Zaporijie. 5 atacuri! A fost lovit un cartier rezidențial și un spital. La momentul în care scriu aceste rânduri 10 persoane au murit, dintre care un copil de doar un an. Alte 42 de persoane sunt rănite, trei copii, pentru viața unuia, de doar cinci ani, medicii încă mai lupta...

Cel mai îngrozitor în acest război este faptul că lumea s-a obișnuit cu el. Războiul din Ucraina nu mai este pe „prima pagină”. Dacă la începutul războiului lumea era îngrozită de la cea mai mică clădire avariată, astăzi atacurile și morțile au devenit rutină. Vă aduceți aminte cum ne indignam cu toții de la faptul că a fost lovită Odesa? Ieri a fost atacat din nou centrul istoric al orașului. Nu am văzut vreo știre la acest capitol... Acest lucru îmi pare extrem de periculos. Banalizarea ororii nu poate duce decât la demultiplicarea ei...

Să revenim însa puțin și în Republica Moldova unde două evenimente cu adevărat istorice au avut loc în perioada în care nu v-am scris (anume din această cauză, de altfel).

DOUĂ VICTORII SEMNIFICATIVE

Primul tur al alegerilor prezidențiale a coincis cu referendumul constituțional pentru a înscrie parcursul european al Republicii Moldova în Constituție. Referendumul a trecut cu „DA”. Doar 11.602 de voturi a făcut diferența. Dar a făcut-o!

Cititorii fideli ai acestor texte (dacă am presupune că există din aceștia) își aduc probabil aminte că m-am pronunțat împotriva desfășurării referendumului la momentul când a fost lansată idea respectivă. Înțeleg foarte bine calculele celor din „palatul de cristal”: toate sondajele arătau cam 60% de susținători ai integrării europene, și asta doar pe intern. Cu diaspora la un loc procentajul este cu certitudine și mai important. Nu fac parte din categoria celor care luptă permanent împotriva sondajelor (mă rog, dacă nu au alți dușmani...). Cred că sondajele văd just.

Nu știu în care cap s-a născut idea referendumului, la Chișinău sau în cancelariile occidentale, dar „calculul” a fost simplu și evident: referendumul iese cu un scor covârșitor și astfel avem o poveste frumoasă pentru a așeza armonios „integrarea europeană” în contextul regional, dând o palmă atât putlerismului, cât și... altor variante de soluționare a dilemei „Republica Moldova” (mai n-am scris aici „unionismului”). Tradițional însă, managerii din „palatul de cristal” știu doar teorii și rapoarte și sunt departe de realitatea terenului.

S-a întâmplat exact ce spuneam că avea să se întâmple: Kremlinul a mobilizat resurse colosale pentru ca referendumul să eșueze, iar „pro-europenii” nu au avut ce să le opună.

Două săptămâni mai târziu, Maia Sandu a fost realeasă președinte pentru încă un mandat, iarăși într-un context de maximă ostilitate și mobilizare a coloanei a cincea kremliniste din Republica Moldova. De această dată diferența a fost destul de semnificativă: 179.709 de voturi.

Tocmai din această cauză consider că aceste scrutine au fost un act de reziliență exemplar cu care ne putem mândri, fiecare din noi! Niciodată, nicio altă democrație în Europa nu s-a confruntat cu o forță într-atât de ostilă și mijloace într-atât de importante angajate pentru a deturna un scrutin. Cetățenii Republicii Moldova însă au rezistat. Trebuie să fim conștienți cu ce balaur am avut de furcă. Și poate că ar trebui să înțeleagă și cancelariile occidentale ce se întâmplă în această parte a lumii, la porțile lor.

DIASPORA NU EXISTĂ! EXISTĂ DOAR CETĂŢENI AI REPUBLICII MOLDOVA

Am fost 930.238 de cetățeni ai RM cu drept de vot care am votat pentru MS! Indiferent de unde a venit, fiecare din aceste voturi a fost decisiv. Vă întreb și mă întreb: care vot are mai multă pondere: acel al unui parizian de alde mine, sau fiecare din cele 5.383 de voturi din Transnistria? Al celor de la Londra sau fiecare din cele 1.951 de voturi din Găgăuzia? Întrebări prostești, evident. Care % e mai "rușinos"? 79.77% de la Ocnița sau cele 17.08% din diasporă? De ce acel care trăiește la Cahul și a votat cu Maia Sandu (au fost 20.120 de alegători) trebuie să citească "mi-e rușine de Cahulul meu natal (puteți pune orice raion în care a învins Stoianoglo aici)", iar unul de la Paris care a votat cu Stoianoglo trebuie să citească că e "salvatorul națiunii"? Mai pe scurt: am fost 930.238! Votul meu de la Paris nu are pondere mai mare decât oricare din cei 7.090 care au votat ca mine la Briceni, spre exemplu! Numai împreună vom învinge la parlamentare. Nu-i lăsați să ne deșirăm! (De altfel, ei au și început deja. Lucrează deja pentru parlamentare...)

SCRUTINUL DE LA CELĂLALT CAPĂT

Între timp am aflat cine va fi următorul președinte american. Donald Trump a câștigat detașat și peste câteva luni va fi noul rezident al Casei Albe. De data aceasta republicanii vor deține puterea absolută în SUA : ei au majoritatea în Congres și în Senat. Judecătoria supremă e și ea dirijată de un republican.

Nu pot să-mi permit decât un singur comentariu : în aceste condiții subiectul Unirii re-devine mai mult decât actual.

Dar despre Unire și, mai ales, despre unii din "unioniști" vom discuta exact peste o săptămână.

‍