R. Moldova marchează astăzi 33 de ani de la Războiul de pe Nistru

DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
Приднестровье
Astăzi suntem la 33 de ani distanță de la războiul care a cuprins societatea din R. Moldova, cel mai recent de la declararea independenței sale.
2.3.2025 9:28
2.3.2025 9:28
Cristina Vlah
Приднестровье

Atunci, pe 2 martie, 1992, era mai puțin de un an de la proclamarea Independenței, când a izbucnit Războiul de pe Nistru. Oficial numit „Războiul pentru apărarea integrității și suveranității Republicii Moldova”, denumit uneori și Războiul ruso-moldovenesc, a fost un conflict militar, iar actualmente este un conflict politic între Republica Moldova și autoproclamata „Republica Moldovenească Nistreană” cu privire la exercitarea controlului asupra raioanelor: Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Râbnița, Slobozia și orașul Tiraspol, aflate pe malul stâng al râului Nistru și orașul Tighina aflat pe malul drept al aceluiași râu.

Totul începuse când unele minorități naționale s-au opus schimbărilor de clasă politică din Republica Moldova. Introducerea obligativității alfabetului latin și oficializarea limbii pe atunci „moldovenești” a atras proteste din partea vorbitorilor de alte limbi decât cea română.

Problematica limbilor oficiale din Republica Moldova a devenit foarte spinoasă și a fost, probabil, intenționat politizată. Neconcordanța cu noua politică s-a manifestat într-un mod mai vizibil în Transnistria, regiune în care etnicii slavi (ruși sau ucraineni) erau majoritari în zonele urbane. Protestele față de guvernul republican erau mai puternice aici. La recensământul din 1989, în regiunea transnistreană locuiau 40% români, 28,3% ucraineni, 25,4% ruși și 1,9% bulgari.

În acea perioadă, la Dubăsari exista o dualitate a puterii – consiliul orășenesc susținea separarea, pe când consiliul raional susținea autoritățile centrale. Separatiștii își organizaseră formațiuni paramilitare de gardiști, cazaci (veniți din Rusia) și miliție, iar autoritățile legitime erau reprezentate de poliție.

În zilele de 1-2 noiembrie 1990, au avut loc primele ciocniri pe podul de la Dubăsari, atunci murind și primii polițiști și localnici din Dubăsari.
După ce Moldova a primit statutul de membru al ONU (2 martie 1992), președintele de atunci al R. Moldova, Mircea Snegur, a autorizat o intervenție militară împotriva forțelor separatiste care atacaseră anterior și continuau să atace posturi ale poliției loiale Chișinăului de pe malul estic al Nistrului. Rebelii, ajutați de trupele sovietice (după 1991), și-au consolidat controlul peste cea mai mare parte din zona disputată.

În cele 4 luni de ostilități, cele mai grele lupte s-au dat pe platourile de la Cocieri, Coșnița și la Tighina. Sute de oameni, tineri, polițiști și voluntari s-au ridicat să-și apare localitățile amenințate de atacurile forțelor separatiste în regiunea transnistreană alimentate de Rusia. În Războiul de pe Nistru și-au pierdut viața peste 300 de oameni. Un monument închinat eroilor a fost înălțat la Complexul Memorial „Eternitate”.

Pe 2 martie, în Republica Moldova este marcată Ziua Memoriei și Recunoștinței. În această zi în localitățile din țară se desfășoară manifestări de comemorare a eroilor căzuți în Războiul pentru Independența și Integritatea Teritorială din 1992. La Chișinău, se va desfășura un Marș al Memoriei și un miting la Complexul Memorial „Eternitate”.

Ключевые слова:
Nu a fost găsit nici un cuvânt cheie.
Поделитесь статьей:
Будьте в курсе последних новостей на нашей странице в Telegram
Подпишитесь на
Deschide.md