Pacea lui Trump, respinsă. Kremlinul vrea să ajungă la Gurile Dunării și amenință cu „un conflict și mai sângeros”

Aceste obiective mai vechi ale Kremlinului, care sunt reluate episodic în funcție de context, au fost exprimate de Patrușev, fost șef al Consiliului de Securitate și al serviciului de spionaj FSB, într-un interviu acordat pentru TASS, o agenție de presă folosită de regimul de la Moscova ca instrument de propagandă, transmite Libertatea.ro.

Kremlinul vrea litoralul ucrainean și extinderea Rusiei în Marea Neagră

Nikolai Patrușev (73 de ani), unul dintre șoimii regimului condus de Vladimir Putin, susține încă de la începutul interviului că Rusia este „partea învingătoare” în războiul din Ucraina, iar „contururile victoriei” sale sunt „clar vizibile”. Cu toate acestea, fostul șef de lungă durată al FSB (principalul succesor al KGB-ului sovietic) mai exprimă o dorință, și anume ruperea așa-zisului „regim de la Kiev” de Marea Neagră, pe motiv că oamenii din Odesa și din sudul Ucrainei nu s-ar simți reprezentați de conducerea de la Kiev.

„Cred că Odesa și majoritatea covârșitoare a locuitorilor săi nu au nimic în comun cu regimul de la Kiev”, insistă Patrușev. Potrivit acestui adept al liniei dure de la Kremlin, „rezidenții din regiunile Ucrainei, inclusiv din regiunea Mării Negre, trebuie să-și determine singuri viitorului”. Și, continuă el pe același ton insinuant, „nu vor să se supună guvernului slab ilegitim de la Kiev”.

Aghenstvo notează că includerea chestiunii „porturilor ucrainene” în interviul acordat de Patrușev pentru TASS este „ciudată”, în condițiile în care surse Kommersant spun că Vladimir Putin le-a transmis la mijlocul lui martie unor oligarhi din cercul său că „nu ar pretinde Odesa și alte teritorii” dacă americanii i-ar recunoaște anexarea Peninsulei Crimeea și a regiunilor ucrainene Luhansk, Donețk, Herson și Zaporijjia, ultimele trei ocupate doar parțial de armata rusă.

Negocierile directe cu Kievul, respinse

Patrușev a mai susținut că Moscova nu poate negocia cu Kievul, deoarece partea ucraineană și-ar fi „demonstrat în mod repetat incapacitatea totală” de a purta discuții. Ori Kremlinul susținea acum câteva zile că Vladimir Putin i-ar fi spus emisarului lui Trump, Steve Witkoff, că este deschis la negocieri cu Ucraina „fără condiții prealabile”.

Consilierul lui Putin a amenințat voalat și cu folosirea armei nucleare, într-un nou efort de a descuraja sprijinul pentru Ucraina și decizia Uniunii Europene (UE) de a se reînarma în fața unui regim din Rusia tot mai agresiv.

„Bruxellesul, Berlinul, Parisul (…) urmează din nou calea rușinoasă (…) de a desfășura mașinăria militară împotriva Rusiei și de a începe să se extazieze la scenariile unei apocalipse nucleare”, a acuzat el în sens propagandistic.

O nouă amenințare voalată privind folosirea armei nucleare

Aghenstvo menționează că este a doua oară în ultima săptămână când un oficial rus de rang reia retorica recugerii la arma nucleară. Anterior, această amenințare a fost proferată de actualul secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, de asemenea într-un interviu acordat pentru TASS.

În afară de UE, Patrușev s-a luat și de NATO, acuzând aliața occidentală de apărare că „elaborează scenarii pentru capturarea regiunii Kaliningrad”.

Avertisment în privința unui conflict și mai sângeros decât cel din Ucraina

Fostul spion KGB a cerut „reformarea” ONU după placul regimului de la Kremlin.

„Consiliul de Securitate al organizației poate fi schimbat ținând cont de interesele întregii comunități mondiale”, a spus el, fără a menționa care sunt „interesele” respective.

În această ordine de idei, Nikolai Patrușev a declarat răspicat că ar putea avea loc un conflict și mai sângeros dacă Kremlinul nu obține o ordine mondială care să-i convină întru totul.

„Umanitatea se confruntă cu o alegere: un nou masacru sângeros sau o ordine mondială justă”, a amenințat el.

Kremlinul se joacă de-a negocierile

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a cerut, duminică, ca un acord de pace între Rusia şi Ucraina să fie semnat în curând, adăugând că administraţia Trump va decide în funcție de cursul evenimentelor din această săptămână dacă va continua sau nu să acționeze ca mediator.

Casa Albă vrea un acord de încetare permanentă a focului, apoi lansarea negocierilor bilaterale.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acordat imediat un interviu pentru un post de televiziune din Statele Unite în care a reluat cererile maximaliste ale Moscovei, cum ar fi recunoașterea internațională a tuturor regiunilor ucrainene anexate de Rusia și „demilitarizarea” Ucrainei.

În plus, șeful diplomației ruse a respins vehement ca Statele Unite să administreze centrala nucleară din Zaporojjia, ocupată de invadatori la începutul războiului la scară largă din Ucraina, pe motiv că s-ar afla „în mâini sigure”.