Nicolae NEGRU // Europenii vor schimbare, dar lentă

Rezultatele alegerilor în Parlamentul European arată, pe de o parte, schimbări spectaculoase în preferințele electorale ale cetățenilor din multe state ale Uniunii Europene - Franța (șocat de alegerea francezilor, Macron a dizolvat parlamentul și a anunțat alegeri anticipate), Austria, Germania, Italia, Olanda ș.a., unde au câștigat teren partidele de extremă dreaptă, populiste și eurosceptice, iar, pe de altă parte, paradoxal, deși europenii se mișcă spre dreapta, formațiunile europene ce au guvernat până acum au șanse să guverneze în continuare, scrie jurnalistul Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul NAȚIONAL.

Îngrijorarea alimentată de sondajele preelectorale venea și de la faptul că unele din aceste partide manifestă simpatie puternică față de Putin. Există temerea că, odată cu creșterea ponderii lor, va crește și influența Rusiei care vede Uniunea Europeană ca un proiect concurent, opus planurilor sale de extindere a „măreției” ruse. Kremlinul și-a dorit mai puține mandate pentru partidele care ajută Ucraina și mai multe pentru cele care împiedică și se pronunță pentru orice formă de ajutor pentru ucraineni.

Dar și aderarea Ucrainei la UE, ca și a celorlalte state independente apărute pe ruinele fostei URSS, inclusiv Republica Moldova, îi provoacă Moscovei revanșarde, pornite să-și extindă controlul asupra întregului spațiu post-sovietic, crize de gelozie geopolitică. Și, chiar dacă pare neverosimil, Moscova reușește să recruteze aliați printre partidele europene și după ce armata rusă a invadat Ucraina. Spiegel International scria nu demult despre posibile plăți monetare dinspre Rusia către partidul Alternativa pentru Germania, care se vrea în ochii nemților o forță patriotică.

Totuși, datele concrete arată că, deși au pierdut din mandate, principalele forțe politice europene din parlamentul precedent – Partidul Popular European, Socialiștii și Democrații, Liberalii de la Renew Europe – își mențin primele trei poziții, președinția Comisiei Europene îi poate reveni din nou Ursulei von der Leyen și cursul Uniunii Europene nu va suferi modificări radicale. Solidaritatea cu Ucraina, vitală și pentru Republica Moldova, nu va diminua, mai cu seamă că grupul parlamentar al Conservatorilor și Reformatorilor, din care face parte și formațiunea condusă de premierul italian Georgia Meloni, care e de partea Ucrainei, și-a mărit numărul de deputați. Nu ne așteptăm nici la revizuirea strategiei de extindere a UE, importantă pentru destinul nostru.

Alegerile europarlamentare din România, dacă e să credem sondajelor la ieșirea din secțiile de votare, demonstrează că tactica electorală a liderilor PSD-PNL a fost corectă, că cetățenii români au apreciat că alianța lor e, în general, benefică pentru țară. Pe de altă parte, AUR și derivatul său SOS s-au bucurat înainte de alegeri de proiecții sociologice care în realitate s-au dovedit a fi cam exagerate.

Recordul de participare a românilor de dincoace de Prut – circa 57 de mii de alegători, ridicându-se la un sfert din voturile „diasporei” (unde iarăși e prezent elementul basarabean), este și rezultatul unei campanii electorale mult mai active a politicienilor de peste Prut, dar și al interesului crescând, al conștientizării faptului că basarabenii pot înclina balanța electorală spre binele tuturor românilor.