Mihai Isac // Neutralitatea kolhozului și nevoia de NATO
În contextul geopolitic actual, R. Moldova, ruptă din spațiul etnic, politic, social și economic românesc firesc, se află într-o poziție delicată, fiind un stat mic, cu o istorie recentă marcată de influențe externe și conflicte latente. Din această perspectivă, relația dintre Chișinău și NATO capătă o importanță strategică, atât pentru securitatea sa statală, cât și pentru stabilitatea regională. Invazia militară rusă ilegală împotriva Ucrainei, dar și ocupația hibridă rusă în diferite regiuni din R. Moldova și Georgia, demonstrează pe deplin necesitatea ancorării într-o arhitectură de securitate solidă, guvernată de principii democratice.
NATO este cea mai mare alianță militară din lume, având ca misiune principală asigurarea păcii și securității în spațiul euro-atlantic. Pentru o țară ca R. Moldova, care nu este membră NATO, dar cooperează activ cu alianța prin intermediul Parteneriatului pentru Pace, această relație reprezintă un factor esențial în consolidarea capacităților de apărare și modernizarea instituțiilor militare.
Vizita președintei Maia Sandu la Cartierul General NATO, care a avut loc în contextul marcării a 30 de ani de parteneriat între Republica Moldova și NATO, demonstrează valoarea acestei relații strategice pentru Chișinău. Rolul R. Moldova este cunoscut și respectat de organizația internațională, inclusiv poziția Chișinăului în sprijinirea Ucrainei, dar și participarea statului R. Moldova la menținerea securității internaționale, inclusiv prin trimiterea de trupe în misiunea de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo”.
După întâlnirea cu Maia Sandu, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis un mesaj clar de susținere pentru Chișinău pe platforma X: „R. Moldova este un partener important și de lungă durată. NATO va continua să sprijine reziliența R. Moldova, capacitatea sa de apărare și drumul său către integrarea europeană”. Câteva sute de caractere care poate ascunde o nevoie reală, nevoia de NATO și de securitatea oferită de statutul de membru ori partener al organizației. Nici cei mai mari critici ai NATO de pe malul Bîcului nu pot contesta faptul că niciun stat membru NATO nu a fost niciodată atacat pe scară largă așa cum a fost atacată Ucraina de către Moscova.
Cooperarea cu NATO ajută R. Moldova să răspundă unor provocări precum amenințările hibride, cybersecuritatea și combaterea crizelor regionale. Prin participarea la programe comune, R. Moldova beneficiază de expertiza și resursele NATO, contribuind astfel la întărirea rezilienței statului și la protecția cetățenilor.
Un aspect sensibil în relația dintre Chișinău și NATO este statutul de neutralitate consfințit în Constituție. Deși acest statut limitează aderarea R. Moldova la alianțe militare, el nu împiedică dezvoltarea unor relații de colaborare cu NATO. Prin dialog și proiecte comune, R. Moldova încearcă să mențină un echilibru precar între necesitatea de a-și întări securitatea națională și respectarea unei neutralități impuse la începutul anilor 90.
Statutul de neutralitate al R. Moldova, impus de Moscova manu militari și consacrat în articolul 11 al Constituției, reprezintă, în teorie, o garanție că statul nu va adera la alianțe militare și nu va permite staționarea trupelor străine pe teritoriul său. Cu toate acestea, neutralitatea este exploatată intens de Federația Rusă pentru a-și consolida controlul asupra R. Moldova, utilizând atât mijloace diplomatice, cât și prezența militară de facto.
Rusia folosește neutralitatea R. Moldova ca un argument pentru a descuraja orice formă de cooperare extinsă cu NATO sau alte structuri de securitate occidentală. Orice inițiativă a R. Moldova de a dezvolta relații mai strânse cu NATO sau de a colabora în domeniul securității este imediat criticată de Moscova ca o „încălcare a neutralității”. Acest lucru creează o presiune constantă asupra guvernelor de la Chișinău și limitează capacitatea statului de a-și diversifica opțiunile de securitate.
În paralel, Rusia promovează ideea că neutralitatea R. Moldova ar trebui să fie „garantată” de actori internaționali, inclusiv de ea însăși. Prin acest discurs, Moscova încearcă să-și legitimeze implicarea continuă în afacerile interne ale R. Moldova.
Aceste teorii sunt susținute și implementate de forțele politice pro-ruse de la Chișinău, subminând suveranitatea R. Moldova și vulnerabilizând sistemul de securitate în fața amenințărilor militare directe și hibride ruse.
Un exemplu flagrant al încălcării neutralității este prezența trupelor rusești în regiunea din raioanele de est, cunoscută sub numele de Transnistria. În pofida angajamentului asumat de Rusia la summitul OSCE de la Istanbul în 1999 de a-și retrage trupele, acest lucru nu s-a întâmplat, iar Moscova continuă să mențină în regiune Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR). Aceste forțe, staționate ilegal, au mai multe funcții strategice principale, inclusiv menținerea controlului asupra regiunii transnistrene. Armata rusă de ocupație reprezintă un garant al regimului separatist de la Tiraspol, oferindu-i sprijin logistic, militar și economic. Aceasta face ca soluționarea conflictului transnistrean să rămână practic imposibilă, menținând R. Moldova într-o stare de vulnerabilitate și instabilitate.
În calitate de pârghie geopolitică, trupele rusești de ocupație din Transnistria servesc drept instrument de presiune asupra guvernului de la Chișinău. Orice încercare a R. Moldova de a se apropia de Occident este întâmpinată cu amenințări implicite sau explicite legate de destabilizarea regiunii. Astfel, prezența militară rusă subminează capacitatea R. Moldova de a-și exercita suveranitatea deplină și îi permite Moscovei să își cultive o imagine de arbitru indispensabil în regiune, deși ea este principala instigatoare și beneficiară a acestei crize prelungite.
Conflictul transnistrean este o piesă-cheie în strategia Rusiei de menținere a influenței în spațiul post-sovietic. Perpetuat de prezența militară și influența Federației Ruse, servește ca o piedică majoră în procesul de integrare europeană a R. Moldova. Această situație este exploatată de Rusia pentru a-și menține influența asupra R. Moldova și pentru a împiedica apropierea acesteia de Uniunea Europeană. Problema transnistreană monopolizează o parte din resursele politice și administrative ale R. Moldova, reducând capacitatea guvernelor de la Chișinău de a implementa reforme necesare integrării europene.
Regiunea separatistă găzduiește centrala de la Cuciurgan, principala sursă de energie electrică a R. Moldova, sub paza unor subunități ale milițiilor paramilitare anticonstituționale. Aceasta este, în mod teoretic, controlată de regimul separatist, dar influențată în mod decisiv de Rusia. Orice divergență între Chișinău și Tiraspol este exploatată pentru a crea crize energetice, afectând stabilitatea economică a regiunilor aflate sub controlul autorităților constituționale.
Sub protecția trupelor ruse de ocupuație, Transnistria este un punct-cheie pentru activitățile ilegale, inclusiv contrabandă și spălare de bani. Acest lucru subminează eforturile Chișinăului de a implementa reformele cerute de Uniunea Europeană, în special cele legate de statul de drept și combaterea corupției.
Neutralitatea R. Moldova este astfel subminată în mod direct, iar suveranitatea țării este erodată de existența unui teritoriu controlat de facto de Rusia.
Pe lângă factorul militar, Rusia exploatează neutralitatea R. Moldova pentru a interveni în politica internă și a influența opinia publică. Prin partide politice proruse, mass-media afiliată și pârghii economice (cum ar fi dependența de gazul rusesc), Moscova cultivă o narativă care promovează ideea că R. Moldova nu are nevoie de relații mai strânse cu Occidentul și că neutralitatea înseamnă, de fapt, rămânerea sub umbrela de influență a Rusiei.
Vedem cum așa-zisa neutralitate este folosită de Rusia pentru a alimenta narativele proruse și pentru a diviza societatea noastră între susținătorii integrării europene și cei ai apropierii de Moscova. Această polarizare îngreunează formarea unui consens național pro-european. Imensa mașină de propagandă pro-rusă nu menționează faptul că în cadrul Uniunii Europene există patru state cu statut de neutralitate, precum Austria, Cipru, Malta ori Irlanda.
Liderii regimului separatist sunt utilizați de Rusia pentru a sabota inițiativele guvernului de la Chișinău de a-și aprofunda relațiile cu UE, fie prin refuzul negocierilor, fie prin crearea de tensiuni regionale artificiale.
Neutralitatea Republicii Moldova, în loc să fie o garanție a suveranității și securității, este folosită de Federația Rusă ca un instrument de menținere a influenței. Prezența armatei ruse în Transnistria încalcă direct acest statut și creează un obstacol major pentru dezvoltarea R, Moldova ca stat suveran și independent. Pentru a contracara aceste presiuni, R. Moldova trebuie să-și întărească relațiile internaționale, să diversifice sursele de securitate și energie și să promoveze un dialog intern bazat pe interesul național, nu pe agende externe.
Cooperarea cu NATO nu se limitează la aspecte militare, un lucru mai puțin cunoscut societății din R. Moldova. Programele în domeniul educației, protecției civile și dezvoltării capacităților administrative contribuie la modernizarea societății moldovenești și la apropierea acesteia de standardele euro-atlantice.
Relația Moldovei cu NATO nu este lipsită de provocări, instrumentalizate de către Moscova și rămase fără răspuns din partea autorităților de la Chișinău. NATO rămâne un partener de încredere pentru Moldova, sprijinind procesul de reformă și consolidarea democrației.
În perspectiva unei securități durabile, aprofundarea cooperării cu NATO este esențială. Prin programe de instruire, exerciții comune și asistență tehnică, R. Moldova poate deveni un partener și mai solid al comunității internaționale, pregătit să facă față provocărilor contemporane. R. Moldova este deja un stat exportator de securitate, situație demonstrată de participarea Armatei Naționale la misiuni de menținere a păcii din Balcani ori Orientul Mijlociu.
Într-o regiune marcată de instabilitate și riscuri de securitate, relația dintre R. Moldova și NATO este vitală. Prin intermediul acestei colaborări, Moldova își poate consolida securitatea, moderniza instituțiile și contribui la stabilitatea regională.
NATO nu este doar o alianță militară, ci un partener strategic pentru Moldova, în drumul său către consolidarea unui stat modern, sigur și prosper.
Autoritățile și clasa politică de la Chișinău nu trebuie să mai considere NATO un subiect tabu. Educarea populației despre NATO este esențială pentru a combate dezinformarea, a clarifica beneficiile cooperării cu alianța și a susține o înțelegere informată a relației dintre R. Moldova și NATO. Această educare trebuie să fie bine direcționată, folosind instrumente accesibile și atractive pentru diferite categorii de public.
Este nevoie de campanii de informare publică, cu mesaje clare și simple. Campaniile trebuie să se concentreze pe explicații accesibile despre ce este NATO, misiunea sa și rolul său în menținerea securității internaționale.
Materiale vizuale și multimedia, precum clipuri video, infografice și animații ușor de înțeles pot ajuta publicul să înțeleagă mai bine conceptele complexe legate de securitate. La fel și distribuirea de mesaje educaționale prin canale media populare de spoturi TV și radio.
Este nevoie de o mai bună colaborare cu școlile și universitățile din R. Moldova, indiferent dacă vorbim de Chișinău, Bălți, Comrat, Cahul ori Taraclia. Este nevoie de introducerea subiectului în curriculă în cadrul lecțiilor despre organizații internaționale, inclusiv NATO, în cadrul orelor de educație civică sau istorie.
O serie de evenimente educaționale, precum organizarea de seminare, conferințe și ateliere în școli și universități, cu participarea experților în securitate și relații internaționale, va ajuta societatea să înțeleagă mai bine rolul organizației. Acest effort poate fi suplinit și prin organizarea de tabere de vară pentru tineri, unde să fie implementate programe care să includă simulări de decizii NATO sau discuții despre securitatea regională.
Este nevoie de deschiderea unor centre de informare în principalele orașe din R. Moldova, care să ofere acces la publicații, materiale video și conferințe despre NATO, mai ales despre rolul jucat de organizație . Aceste centre pot organiza evenimente comunitare și dezbateri publice pentru a răspunde întrebărilor cetățenilor.
Este nevoie de crearea unor website-uri și platforme educaționale dedicate relației dintre R. Moldova și NATO, care să explice proiectele comune, beneficiile cooperării și să ofere resurse pentru cetățeni. Aceste materiale pot fi transmise într-un format modern și atractiv, inclusiv testimoniale, interviuri și mini-documentare, prin utilizarea Facebook, Instagram, TikTok și YouTube. Implicarea influencerilor, jurnaliștilor și personalităților publice în diseminarea informațiilor corecte despre NATO va ajuta societatea din R. Moldova să evite politizarea excesivă a subiectului, iar prin prezentarea unor analize și opinii ale experților în cadrul emisiunilor TV și radio, se poate intensifica combaterea miturilor și a dezinformării.
Având în vedere că putem vorbi de o lașitatea a clasei politice în prezentarea adevărului despre NATO avem nevoie de un dialog direct cu cetățenii, inclusiv prin dezbateri publice. Organizarea unor forumuri deschise unde cetățenii să poată pune întrebări și să primească răspunsuri clare despre NATO și rolul său va ajuta la o înțelegere mai bună a nevoilor de informare și percepțiilor acestora.
Rolul mass-media și al societății civile este extrem de important, mai ales când vorbim de combaterea dezinformării prin monitorizarea și demontarea miturilor. Crearea unei arhitecturi media care să identifice și să combată narativele false despre NATO prin articole, videoclipuri și alte materiale explicative este absolut necesară. În R. Moldova există deja o experiență largă în combaterea propagandei rusești, experiență care poate fi împărtășită, adaptată și implementată pe o scară mai largă. Un alt mod, complementar, poate fi intensificarea educației media, inclusiv prin demararea de mod campanii de educație media care să învețe cetățenii cum să recunoască știrile false și manipularea.
NATO și partenerii R. Moldova din cadrul Alianței pot lansa noi inițiative pentru a facilita implementarea unor programe prin care tinerii, jurnaliștii sau oficialii din R. Moldova să participe la evenimente NATO sau să viziteze alte țări membre. Există deja o experiență locală și internațională în acest sens.
Este absolut necesar prezentarea pe scară largă a unor exemple concrete de proiecte realizate cu sprijinul NATO, cum ar fi modernizarea sistemului de apărare civilă sau educația pentru reducerea riscurilor de dezastre.
Educația despre NATO în R. Moldova trebuie să fie o combinație de eforturi la nivel național și local, implicând toate segmentele societății. Numai prin informare corectă și deschisă, populația R. Moldova poate înțelege rolul NATO și beneficiile cooperării cu această alianță.