Marcel Spatari // Indexarea pensiilor – apa care pune în mișcare moara opoziției pentru a acumula câteva procente electorale

În fiecare an, în luna martie, indexarea pensiilor este apa care pune în mișcare moara opoziției, în speranța de transforma nemulțumirea oamenilor în câteva procente electorale.

Să recunoaștem: în Moldova, orice opoziție va ataca orice guvern pe subiectul pensiilor, pentru că pensiile sunt în general mici, iar pensionarii sunt un electorat mare și, în general, activ.

Dacă însă vrem să ne lămurim cum a gestionat PAS domeniul pensiilor, trebuie să ne întoarcem în 2021, când au fost luate cele mai importante decizii.

Promisiunea electorală a PAS din 2021 a fost de a crește pensia minimă la 2000 lei. După ani de inflație, noi nu mai avem aceeași percepție asupra acestei sume, dar pe atunci era vorba de un obiectiv ambițios. Pensia minimă era numai 1188 lei, iar mai mult de jumătate din pensionari aveau pensia mai mică de 2000 lei.

Învestit în august 2021, Guvernul Gavriliță nu a așteptat mult și a pus în aplicare un mecanism care a făcut ca pensia minimă să crească la 2000 lei chiar din octombrie. Și nu s-a limitat la asta: a mai adăugat o componentă de creștere a pensiilor odată cu creșterea economică și a introdus pensia anticipată pentru cei cu carieră lungă. Aceasta din urmă este astăzi de peste 7000 lei în medie.

În anii ce au urmat pensiile au fost indexate peste inflație (2022, 2025), la nivelul inflației (2024) sau sub inflație (2023), în funcție de context, dar efectul acelui impuls inițial s-a menținut.

În mod obiectiv, guvernele PAS au crescut puterea de cumpărare a pensionarilor, mai ales a celor cu venituri mici. Și asta fără a lua în calcul suplimentele la pensie sau compensațiile plătite în perioadele cele mai dificile.

Odată stabilit acest lucru, trebuie să recunoaștem și că sistemul de pensii în Moldova nu este perfect.

Deficitul bugetului de asigurări sociale a ajuns la 6,6 miliarde de lei anul trecut (vezi grafic) din cauza evoluției demografice, a situației economice dificile, a faptului că doar puțin peste jumătate din persoanele economic active sunt asigurate social (vezi grafic) și a cotelor de asigurări sociale insuficiente (vom vorbi despre asta mai jos).

O bună parte din salariații cu cele mai mari salarii din țară, cei din IT Park, sunt efectiv scoși în afara sistemului asigurărilor sociale de stat, ceea ce reduce încasările cu 1,5-2 miliarde de lei pe an (între o treime și jumătate din deficitul sistemului). N-am grafic acum, credeți-mă pe cuvânt.  

Însă sunt și semnale pozitive: din datele preliminare, deficitul în acest an ar putea să se reducă spre 4 miliarde de lei. Încasările din contribuții cresc pentru că au crescut salariile și a crescut numărul de salariați. Lupta împotriva evaziunii fiscale pe salarii începe să dea primele roade.

Da, o altă realizare a guvernelor PAS este lupta împotriva evaziunii fiscale pe salarii – anul trecut, Inspectoratul de Stat al Muncii a identificat peste 3 mii de lucrători fără un contract de muncă legal și a legalizat cea mai mare parte a acestora, față de sub o sută de cazuri pe an în anii precedenți.

Deși necesară, combaterea muncii nedeclarate nu este suficientă. În realitate, echilibrarea bugetului de asigurări sociale nu se poate face fără includerea în sistem a tuturor salariaților din țară și revizuirea cotei de asigurări sociale.

La ultimul punct, dacă angajatorii se plâng că taxele pe salarii sunt prea mari în Moldova, să nu uităm că cota de bază a contribuției sociale a coborât de la 31% la începutul anilor 2000 la 24% astăzi.

În plus, în 2019 a fost introdusă o inovație: cota majorată în sistemul public, unde angajatorii plătesc 29%. Cam cât ar trebui să plătească și cei din privat, dacă mă întrebați pe mine.

Micșorarea cotei sociale are drept argument scăderea presiunii fiscale ca să crească businessul. E greu de verificat dacă asta chiar funcționează, dar să zicem că această logică este... logică.

În această situație, avem două soluții pe termen lung.

Prima. Ajungem la un consens că deficitul Bugetului de asigurări sociale este un credit finanțat din Bugetul de stat pentru ca afacerile să se dezvolte și scoatem politica pensiilor de sub presiunea echilibrului bugetar, finanțând consistent pensiile pe bază de nevoi, nu de încasări, și foarte probabil în defavoarea altor domenii.

A doua. Menținem ideea că Bugetul de asigurări sociale trebuie să fie echilibrat, iar salariații și mediul de afaceri acceptă că socialul costă mai scump decât se plătește astăzi.

Deși încă oscilăm între aceste două soluții pe termen lung, trebuie să recunoaștem că problema pensiilor nu poate fi rezolvată printr-o lege sau un decret, chiar și dacă îl semnează cel mai bun președinte din istoria Republicii Moldova.

Este o problemă profundă, care trebuie abordată la două niveluri: măsuri punctuale pentru a ajuta pe cei mai vulnerabili și schimbări structurale.

La măsurile punctuale guvernul PAS s-a descurcat chiar foarte bine. Ați observat, de exemplu, că din aprilie va fi introdusă pensia minimă majorată la 3300 lei pentru cei cu stagiu mare de cotizare?

Pe de altă parte, schimbările structurale nu depind numai de guvernare, ci și de deschiderea mediului de afaceri de a accepta faptul că asigurarea socială a salariaților costă mai scump decât au fost obișnuiți să creadă în ultimii douăzeci de ani. Acesta va fi următorul nivel.

To be continued.

Marcel Spatari, fostul ministru al muncii și protecției sociale în perioada august 2021 – ianuarie 2023