ISW: Umbra Rusiei la Chișinău! strategiile Kremlinului pentru a-și restabili influența asupra Republicii Moldova. Cât de probabilă este o invazie

Kremlinul este probabil pregătit să urmeze mai multe direcții în viitor pentru a deraia drumul european al Republicii Moldova, citează Hotnews.

Rusia ar putea încerca să influențeze și să captureze instituțiile de stat moldovenești, să exploateze legăturile militare, economice și politice cu Transnistria și Găgăuzia, și să desfășoare campanii pentru a modela procesul decizional al statelor membre ale UE cu privire la aderarea R. Moldova la UE, spune analiza ISW.

Amenințarea unei invazii rusești în Republica Moldova prin Ucraina este în prezent extrem de redusă, dar condițiile actuale se pot schimba în viitor, permițând Rusiei să invadeze și să ocupe mai mult din R. Moldova decât în prezent, precizează think-tank-ul.

Viitorul R. Moldova ca stat independent și suveran este prin urmare direct legat de rezultatul războiului Rusiei în Ucraina și afectează planificarea NATO pentru apărarea flancului său estic – inclusiv a României.

Ajutorul occidental acordat atât Ucrainei, cât și R. Moldova este în aceste condiții vital pentru capacitatea acestor state de a rezista influenței maligne și agresiunii rusești și de a împiedica forțele rusești să amenințe NATO, subliniază analiștii.

Obiectivele Kremlinului

Kremlinul a căutat de multă vreme să își restabilească influența dominantă asupra Republicii Moldova, scrie ISW. Asta în condițiile în care R. Moldova se încadrează în definiția geografică a lumii ruse (Russki Mir) a președintelui rus Vladimir Putin.

Aderarea R. Moldova la UE ar însemna un eșec major pentru eforturile Kremlinului de a obține controlul asupra sferei sale de influență și ar amenința stabilitatea regimului de la Kremlin, deoarece o R. Moldova reformată și prosperă ar fi un alt exemplu de fost stat sovietic care beneficiază de integrarea occidentală.

Planurile Kremlinului de a spori implicarea R. Moldova în Organizația Tratatului de Securitate Colectivă condusă de Rusia și în Uniunea Economică Eurasiatică până în 2030 au fost date peste cap de războiul din Ucraina, dar Kremlinul pare să fi apelat de atunci la măsuri mai extreme pentru a destabiliza R. Moldova, inclusiv tentative de lovitură de stat, operațiuni sub steag fals și șantaj energetic, notează ISW.

Kremlinul s-a folosit de exclava sa transnistreană și de legăturile politice și economice aprofundate din cadrul R. Moldova pentru a împiedica integrarea occidentală a R. Moldova și va continua să facă acest lucru în viitor.

Kremlinul și-a sporit, de asemenea, în mod semnificativ legăturile cu Găgăuzia. Ilan Șor a fost parte integrantă a extinderii operațiunilor de influență a Rusiei în R. Moldova, în special în Găgăuzia.

Aceste legături de lungă durată și tot mai strânse oferă Kremlinului multiple instrumente prin care să influențeze societatea și politica moldovenească – și europeană.

Similarități cu situația Ucrainei

Moldova din prezent se află într-o situație similară Ucrainei dintre 2014 și februarie 2022, iar Kremlinul a pus în aplicare elemente ale manualului său de război hibrid în ambele state, ca parte a eforturilor sale de lungă durată, la nivel strategic, de a remodela guvernanța și orientările geostrategice ale celor două țări, scrie ISW.

Una dintre solicitările Rusiei este ca statele post-sovietice să se angajeze în ceea ce ea numește „neutralitate”, prin care se înțelege respingerea instituțiilor occidentale și participarea la organizațiile dominate de Rusia.

Este posibil ca Kremlinul să creeze condiții pentru a-și abandona eforturile de soluționare diplomatică a conflictului transnistrean și, în schimb, să lanseze o invazie la scară largă a Moldovei în viitor, avertizează ISW.

Operațiunile informaționale reprezintă partea centrală a strategiei de război hibrid a Rusiei, iar Kremlinul și aliații săi din Republica Moldova au promovat narațiuni care le reflectă în mod direct pe cele pe care Kremlinul le-a folosit pentru a-și justifica cele două invazii din Ucraina.

Actorii Kremlinului au susținut, spre exemplu, că Chișinăul, asemenea Kievului, persecută etnicii ruși și vorbitorii de limbă rusă și desfășoară un „genocid” de tip nazist. Aceste operațiuni informaționale rusești care vizează Moldova urmăresc probabil să creeze condiții care să justifice o intensificare a războiului hibrid al Rusiei sau începerea unui război convențional împotriva Moldovei în viitor, subliniază ISW.

De altfel, Rusia și-a actualizat Conceptul de politică externă în 2023 și a omis prevederea inclusă anterior, potrivit căreia Rusia pledează pentru o soluționare politico-diplomatică a conflictului transnistrean „bazată pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și statutului neutru al Republicii Moldova în determinarea statutului special al Transnistriei.

Această omisiune deschide calea Kremlinului de a interveni militar în Moldova în viitor, în cazul în care va alege să facă acest lucru – presupunând că Moscova își atinge obiectivele dorite în Ucraina, deoarece o Ucraină independentă, pro-occidentală și puternică este cel mai important impediment în calea operațiunilor militare ruse în Moldova, observă analiza ISW.

Ce își dorește Rusia de la alegerile prezidențiale și de la referendumul pro-UE

În actuala campanie, forțele de opoziție moldovenești afiliate Kremlinului sau prietenoase cu Kremlinul par să încerce să deturneze parte din votanții președintei Maia Sandu prin promovarea unor platforme pro-europene cu sonorități similare. Scopul este acela de a bloca o victorie a lui Sandu sau măcar de a reduce marja unei astfel de victorii.

Kremlinul încearcă de asemenea, probabil, să influențeze participarea la referendumul pro-UE astfel încât acesta să nu fie adoptat.

Aprobarea referendumului ar demonstra angajamentul pe termen lung al moldovenilor față de aderarea țării lor la UE, complicând capacitatea Kremlinului de a-și atinge obiectivul ce urmărește restabilirea influenței asupra Chișinăului, scrie ISW.

Kremlinul ar prefera în primul rând ca majoritatea moldovenilor să voteze împotriva referendumului, dar ar fi probabil mulțumit dacă prezența la vot ar fi insuficientă, ceea ce ar împiedica totuși orice modificare a Constituției moldovenești.

Cu toate acestea, o prezență semnificativă la vot în rândul diasporei moldovenești va asigura probabil că referendumul va atinge pragul de prezență la vot și va fi adoptat. Asta în condițiile în care este foarte probabil ca alegătorii din diaspora moldovenească, în special din UE, să voteze pentru referendum.

Diaspora moldovenească, care reprezintă aproximativ 1/3 din electorat și are o capacitate semnificativă de a influența rezultatele alegerilor, poate contracara orice succes al opoziției în convingerea alegătorilor să voteze împotriva referendumului sau să îl boicoteze.

Eforturile Kremlinului de a influența instituțiile statului

Kremlinul este probabil pregătit să urmeze alte câteva strategii pentru a deraia parcursul Moldovei către UE, chiar dacă Sandu câștigă realegerea și referendumul trece.

Kremlinul ar putea încerca spre exemplu să influențeze viitoarele alegeri parlamentare și prezidențiale din Moldova pentru a aduce la putere politicieni favorabili Kremlinului, care pot deraia aderarea Moldovei la UE, scrie ISW.

Politicienii favorabili Kremlinului din parlamentul sau președinția moldovenească ar putea amâna sau bloca complet măsurile de reformă pe care Moldova trebuie să le ia pentru a deveni membră a UE. Politicienii favorabili Kremlinului ar putea, de asemenea, să promulge noi politici care să anuleze progresele anterioare ale Moldovei.

Realegerea lui Sandu și adoptarea referendumului din octombrie 2024 nu vor fi o garanție împotriva regresului.

Georgia servește drept precedent al unui fost stat sovietic în care politicieni și partide favorabile Kremlinului au câștigat o majoritate parlamentară în pofida opiniilor pro-UE ale președintelui și ale majorității populației, iar Kremlinul ar putea utiliza campanii de influență pentru a crea o situație similară în Moldova în viitor.

Rusia poate de asemenea încerca să exploateze componența Curții Constituționale din Moldova pentru a invalida rezultatele referendumului din octombrie 2024.

Kremlinul ar putea încerca să își folosească influența malignă pentru a popula Curtea Constituțională cu judecători favorabili Kremlinului în 2025, când vor expira mandatele mai multor judecători.

Kremlinul ar putea încerca să influențeze judecătorii Curții Constituționale pentru a reveni în viitor asupra hotărârilor Curții din 2024 privind referendumul UE. De asemenea, Kremlinul ar putea încerca să exploateze componența Curții Constituționale și a CEC pentru a deschide calea partidelor pro-rusești de a candida la viitoarele alegeri din Republica Moldova, notează analiza think-tank-ului.

Eforturile Kremlinului de a exploata Transnistria și Găgăuzia

Kremlinul ar putea încerca de asemenea să exploateze relația sa economică cu alegătorii moldoveni, în special în Găgăuzia, pentru a influența opinia publică moldovenească în următorul deceniu, pe măsură ce influența sa economică asupra Transnistriei scade, scrie ISW.

Transnistria este în mod informal un stat mafiot condus de Viktor Gușan, a cărui companie Șeriff Enterprises domină peisajul economic. Interesele politice ale lui Gușan sunt legate de afacerile sale, care se bazau pe comerțul pe piața neagră cu Ucraina, înainte ca Kievul să închidă granița cu Transnistria în 2022 și care, de atunci, s-au reorientat către piețele moldovenească și europeană.

În ciuda intereselor de afaceri ale lui Gușan, Kremlinul s-a bucurat de influență economică asupra Transnistriei prin livrările gratuite de gaz ale Rusiei. Gazprom a furnizat gaz gratuit centralei electrice Cuciurgan din Transnistria, care, la rândul său, asigură o parte semnificativă a finanțării bugetului transnistrean prin exporturile sale de electricitate către Moldova.

Construcția planificată a unei linii electrice directe moldo-române până la sfârșitul anului 2025 va limita însă serios controlul Kremlinului și va consolida controlul lui Gușan asupra politicilor economice ale Transnistriei, scrie ISW.

În acest context, Rusia pare să încerce să își asigure relații financiare cu Găgăuzia, pentru a influența părți ale electoratului moldovean.

Guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul, a semnat un acord cu banca rusă de stat Promsvyazbank (PSB) în aprilie 2024, în care PSB a fost de acord să furnizeze aproximativ 100 de dolari pe lună pentru 25.000 de angajați guvernamentali și pensionari din Găgăuzia – plăți semnificative pentru aproximativ 20 la sută din populația uneia dintre cele mai sărace regiuni din Moldova.

Aceste plăți servesc la stabilirea loialității pe termen lung față de Rusia în rândul unor sectoare selectate ale populației moldovenești, asigurând capacitatea Moscovei de a perturba și influența alegerile viitoare, spune analiza.

Influențarea statelor membre UE

Kremlinul ar putea încerca de asemenea să își folosească influența în Moldova pentru a desfășura campanii de control reflexiv care vizează modelarea procesului decizional al statelor membre ale UE, spune ISW.

Unii oficiali ai UE precum Josep Borrell au sugerat că Republica Moldova ar putea adera la UE fără regiunea transnistreană, după modelul Ciprului.

Tratatele UE cer însă ca toate statele membre să voteze în unanimitate în favoarea admiterii unui nou membru, iar unii membri ar putea să nu aprobe aderarea Moldovei fără Transnistria, în ciuda acordului aparent al lui Borrell. Iar Rusia poate crea condițiile pentru dezordine în Moldova.

Kremlinul are un stimulent nu numai pentru a-și menține ilegal trupele în Republica Moldova, ci și pentru a desfășura operațiuni informaționale și operațiuni hibride menite să insufle teamă statelor UE cu privire la posibilele pericole pe care desfășurarea de trupe rusești pe teritoriul altui membru le-ar reprezenta pentru uniune.

Deși Borrell a declarat că Moldova ar putea adera la UE fără Transnistria, rămâne neclar dacă UE ar permite Moldovei să adere cu două conflicte.

Exploatarea legăturilor militare cu Transnistria

Kremlinul ar putea de asemenea exploata legăturile sale militare și de securitate cu Transnistria pentru a influența viitoarele negocieri privind conflictul transnistrean în vederea stabilirii unei influențe pe termen lung asupra politicilor interne și externe ale Republicii Moldova, mai spune ISW.

Deși se pare că Viktor Gușan controlează guvernul și economia Transnistriei, influența Kremlinului asupra structurilor militare și de securitate ale Transnistriei este bine stabilită, deoarece Rusia menține două batalioane de pușcași motorizați în Transnistria din 1992 și mulți dintre foștii și actualii șefi ai Ministerului Securității de Stat din Transnistria provin din Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei.

Rusia va continua probabil să exercite influență asupra poziției de negociere a Transnistriei în orice negocieri viitoare, chiar dacă Rusia nu este parte la aceste negocieri.

Kremlinul ar putea încerca să urmărească un „Memorandum Kozak 2.0” pentru federalizarea Moldovei în viitor, spre exemplu. Acesta ar consolida o influență semnificativă și durabilă asupra politicii moldovenești în mâinile Kremlinului atât timp cât Rusia își menține influența asupra Transnistriei și Găgăuziei.

Kremlinul ar putea exploata legăturile sale militare cu Transnistria pentru a invada și ocupa întreaga Moldovă, însă amenințarea unei invazii rusești în Moldova prin Ucraina este în prezent extrem de redusă.

Forțele ruse ocupă în prezent malul estic (stâng) al râului Dnipro în sud-vestul Ucrainei, iar comandamentul militar rus ar trebui să redisloce un număr semnificativ de forțe din alte sectoare semnificative din punct de vedere operațional ale frontului pentru a traversa râul, a avansa semnificativ spre vest și pentru a cuceri orașul Odesa (al treilea oraș ca mărime din Ucraina).

Dacă conducerea rusă ar dori să își mențină prioritățile actuale pe câmpul de luptă din estul Ucrainei, deschizând în același timp un nou efort ofensiv spre vest, spre orașul Odesa, Rusia ar trebui probabil să convoace o altă mobilizare parțială, așa cum a făcut-o în septembrie 2022, ceea ce ISW evaluează că este foarte puțin probabil în acest moment.

O invazie nu este probabilă acum, dar poate în viitor

În prezent, scrie ISW, Rusia este, de asemenea, incapabilă să invadeze Moldova pe mare. Dronele navale și aeriene ucrainene au provocat daune semnificative navelor de asalt ale Flotei Mării Negre, care ar fi fost necesare pentru o debarcare amfibie.

De asemenea, loviturile ucrainene au reușit să împingă flota rusă din nord-vestul Mării Negre în Novorossiisk, Krasnodar Krai.

Unitățile de infanterie navală ale Rusiei, cum ar fi Brigada 810 de infanterie navală, ar fi suferit pierderi grele și și-au pierdut capacitatea de luptă de mai multe ori pe parcursul războiului, ceea ce probabil le-a diminuat foarte mult statutul de unități „de elită” antrenate în debarcări amfibii.

Capacitatea Rusiei de a amenința militar Moldova se poate schimba în viitor în funcție de evoluția situației pe câmpul de luptă din Ucraina. În cazul în care Rusia este capabilă să își sporească dramatic eforturile de generare de forțe și echipamente, Rusia ar putea fi capabilă să lanseze o ofensivă pe scară largă în sud-vestul Ucrainei către Moldova, continuând în același timp să lupte în estul Ucrainei.

Alternativ, comandamentul militar rus s-ar putea reorienta spre sud-vestul Ucrainei în cazul în care forțele ruse își ating obiectivele în estul Ucrainei.

Viitorul Republicii Moldova depinde de Ucraina

Viitorul Moldovei ca stat independent și suveran este direct legat de rezultatul războiului Rusiei din Ucraina și afectează planificarea apărării NATO, mai spune ISW.

Rusia ar putea exploata o posibilă încetare a focului în Ucraina pentru a stabili linii de comunicare cu Transnistria prin reluarea zborurilor din Rusia deasupra spațiului aerian ucrainean, permițându-i astfel să își consolideze forțele și mijloacele în Transnistria pentru viitoare operațiuni militare împotriva Moldovei.

O încetare a focului în Ucraina care are drept rezultat ocuparea militară a Crimeei și a unor părți sau a întregii regiuni Herson ar crește, de asemenea, posibilitatea ca Moscova să fie capabilă să își reconstituie forțele pentru a invada și ocupa cu succes întreaga Moldovă pe cale terestră sau maritimă la o dată ulterioară.

O invazie rusă a Moldovei devine și mai probabilă în cazul în care Rusia va ocupa în viitor regiunile Mikolaiv și Odesa – sau întreaga Ucraină.

NATO extinde în prezent ceea ce va fi cea mai mare bază a sa de lângă Constanța, în sud-estul României, demonstrând importanța pe care NATO o acordă acestei regiuni în apărarea sa împotriva Rusiei.

ISW a evaluat anterior că, în cazul în care Rusia ar ocupa întreaga Ucraină, NATO nu este pregătită să se apere împotriva forțelor ruse staționate direct la granițele Poloniei, Slovaciei, Ungariei și României. O invazie rusă a Moldovei ar spori aceste cerințe de apărare, obligând NATO să apere granița de 680 de kilometri a României cu Moldova.

Asistența militară occidentală atât pentru Ucraina, cât și pentru Moldova este vitală pentru capacitatea acestor state de a rezista agresiunii ruse și de a ține forțele ruse departe de granița estică a NATO, concluzionează ISW.

Independența și integritatea teritorială deplină a Moldovei și Ucrainei ar permite NATO să se concentreze asupra frontierei sale de nord-est cu Rusia și Belarus și ar ține forțele ruse departe de baza NATO din România, mai spune analiza.