Cum au încercat Statele Unite să impună Ucrainei un acord împovărător privind resursele şi de ce au eşuat
În timp ce liderii europeni şocaţi s-au grăbit să răspundă la această nouă realitate, SUA şi-au îndreptat atenţia spre presiunea asupra Ucrainei, scrie News.ro.
Casa Albă a cerut Ucrainei să fie de acord imediat cu versiunea americană a unui acord pentru resurse minerale în schimbul unui ajutor în războiul cu Rusia, altfel, au ameninţat, o întâlnire cu Vance nu va avea loc. Dar presiunea a încetat după ce Kievul a refuzat, iar întâlnirea a avut loc oricum.
Iată cum au presat Statele Unite Ucraina şi de ce s-a prăbuşit înţelegerea privind resursele minerale.
Discuţiile dintre SUA şi Ucraina în marja Conferinţei de securitate de la München au fost programate să aibă loc vineri dimineaţa, 14 februarie. Totul era gata. Vance sosise, oficialii ucraineni se filtrau, securitatea începuse chiar să lase jurnaliştii ucraineni să intre. Apoi, deodată, tuturor li s-a spus că întâlnirea a fost amânată pe termen nelimitat.
La Munchen, SUA au emis un ultimatum: dacă Ucraina dorea o întâlnire cu Vance pentru a discuta cadrul pentru pace, trebuia să semneze acordul. Imediat. Zelensky trebuia fie să semneze ceea ce redactase Washingtonul, sau să uite de întâlnirea cu Vance. Întâlnirea era posibilă doar ”ca parte a unui pachet”, odată cu semnarea înţelegerii.
Kievul a văzut proiectul de acord doar cu două zile mai devreme. Finalizarea unui acord interguvernamental strategic cu implicaţii economice majore în doar 48 de ore a fost imposibilă. Ucraina nu plănuise niciodată să semneze documentul atât de curând. Negocierile abia începuseră. Deci, cum se putea vorbi despre ”un refuz”?
Dar Zelensky a rămas ferm şi a refuzat să semneze documentul în condiţiile Casei Albe. În mod crucial, beneficiarii din partea americană nu ar fi fost guvernul SUA, ci investitorii privaţi.
Duritatea şi presiunea negociatorilor americani au dispărut ca prin farmec. Cererea de a semna acordul a fost retrasă în linişte, iar întâlnirea cu Vance a continuat ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
De fapt, întâlnirea s-a dovedit a fi destul de reuşită. Deocamdată, se pare că aripa de afaceri a administraţiei lui Trump încerca să exploateze vulnerabilitatea Ucrainei pentru a forţa încheierea unui acord nefavorabil. Când a devenit clar că Kievul nu va ceda, au dat înapoi.
Oficial, Zelenski şi Vance au convenit să continue să lucreze la proiectul de acord. Este posibil ca negocierile privind acordul de resurse să se fi încheiat cu un eşec, dar discuţiile de pace de la Munchen au dat rezultate mai mult decât se aştepta oricine. Vance însuşi a subliniat o poziţie identică cu cea a Ucrainei: ”Vrem ca uciderea să înceteze, dar vrem să obţinem o pace durabilă, de durată, nu genul de pace care va avea Europa de Est în conflict doar câţiva ani mai târziu”.
În realitate, o pace durabilă în Ucraina este la fel de crucială pentru Casa Albă ca şi pentru Zelenski. Vance este şi mai implicat în asigurarea stabilităţii, deoarece el personal negociază aceste oferte. Este un secret deschis că Vance vrea să fie următorul preşedinte al SUA.
Săptămânile următoare vor aduce negocieri dificile, începând cu discuţiile SUA-Rusia şi SUA-Ucraina în Arabia Saudită.
Între timp, se desfăşoară un alt proces care este de mare beneficiu pentru Ucraina. Europa este profund alarmată de faptul că a fost exclusă de la discuţiile de pace dintre Rusia şi SUA şi de ruperea parteneriatului său cu Washingtonul, mai ales după discursul controversat al lui Vance de la Munchen.
Această reuniune va fi efectiv ”o Coaliţie a statelor hotărâte” – cele angajate în sprijinul real pentru Ucraina.
"Se pare că Europa s-a trezit în sfârşit. Acum aşteptăm unitate şi acţiuni decisive", a spus un diplomat ucrainean despre rezultatul conferinţei de la Munchen.
