Vânzarea de submarine nucleare americane către Australia, în cadrul acordului AUKUS, sub semnul întrebării pe fondul tarifelor impuse de Trump

Ministrul australian al Apărării, Richard Marles, a declarat luna trecută că posibilitatea ca Australia să achiziţioneze trei submarine din clasa Virginia începând cu 2032 depinde de capacitatea Statelor Unite de a-şi creşte producţia navală, astfel încât să-şi îndeplinească propriile obiective. Australia are termen până în 2025 să plătească SUA suma de 2 miliarde de dolari pentru modernizarea şantierelor navale americane, o obligaţie contractuală care nu a fost publicată anterior. Administraţia Trump a cerut suplimentarea contribuţiei, a precizat Marles în martie.

În cercurile politice din SUA apar temeri că reticenţa Australiei de a discuta utilizarea submarinelor în eventuale operaţiuni împotriva Chinei ar putea submina efectul de descurajare în regiunea Indo-Pacific.

”Dacă vrei să eviţi un conflict, trebuie să vorbeşti deschis, în timp de pace, despre disponibilitatea de a folosi forţa în caz de război, iar din partea guvernului australian nu am văzut încă acest angajament,” a spus Bryan Clark, fost strateg naval american şi consilier al Forţelor de Apărare Australiene.

Într-un exerciţiu militar multinaţional recent, neanunţat public, care a simulat un răspuns la o blocadă chineză a Taiwanului, comandanţii australieni nu au folosit submarinele nucleare pentru a ataca ţinte chineze în Marea Chinei de Sud, ci au preferat apărarea aeriană, dronele şi rachetele pentru a proteja nordul Australiei, a precizat Clark.

Aceste preocupări au fost reflectate şi într-un raport al Biroului pentru Buget al Congresului SUA şi în audieri recente privind întârzierile în construcţia navelor de luptă.

Oficialii americani au avertizat că transferul de submarine din flota SUA către Australia, fără înlocuitori, ar fi riscant, mai ales în lipsa unui angajament clar al Canberrei privind un posibil conflict cu China asupra Taiwanului.

Chestiunea capătă o urgenţă suplimentară, în condiţiile în care Marina SUA a stabilit ca termen anul 2027 pentru a fi pregătită de un eventual conflict cu China.

Peter Dean, expert în politică externă şi apărare la Universitatea din Sydney, a declarat că, în cazul unui conflict în Taiwan, SUA s-ar concentra pe Marea Chinei de Sud şi de Est, iar Australia ar putea alege să nu se implice direct. Prioritatea Canberrei este apărarea teritoriului naţional şi asigurarea unei baze de operare pentru forţele americane.

Clark a adăugat că lipsa de personal specializat şi constrângerile bugetare ar putea întârzia vânzarea submarinelor către Australia. El a recomandat, în schimb, concentrarea pe sisteme fără echipaj uman şi colaborarea strânsă cu submarinele americane şi britanice operate din Perth.

Agenţia Australiană pentru Submarine a declarat că achiziţia de submarine nucleare este o componentă esenţială a strategiei de apărare, bazată pe descurajare, şi că acestea vor fi echipate pentru misiuni de informaţii, supraveghere, război submarin şi lovituri de precizie.

Un purtător de cuvânt al Pentagonului a confirmat că SUA rămâne angajate în ”planul etapizat” de livrare a submarinelor către Australia. La rândul său, Consiliul Naţional de Securitate al SUA a declarat că Washingtonul ”lucrează îndeaproape cu Australia şi Regatul Unit pentru implementarea AUKUS”.

La nivel politic intern, AUKUS se confruntă cu o presiune sporită. Nemulţumirea publică faţă de faptul că Australia nu a obţinut scutiri de la noile tarife americane, în ciuda parteneriatului de apărare, a adus acordul sub o atenţie fără precedent.

Alegerile naţionale din 3 mai ar putea duce la un parlament fără majoritate, oferind mai multă influenţă parlamentarilor independenţi, care sunt sceptici faţă de Trump şi cer reanalizarea acordului privind submarinele.

AUKUS este un proiect pe termen lung: din 2027, la baza HMAS Stirling din Australia de Vest vor fi desfăşurate patru submarine americane Virginia şi unul britanic, urmate de vânzarea de submarine către comanda australiană începând cu 2032, şi de livrarea unui nou model construit în comun de Australia şi Marea Britanie în 2040.

Fostul premier Scott Morrison, care a semnat acordul în 2021, a declarat că ameninţarea reprezentată de China şi efectul de descurajare al desfăşurării de submarine nucleare în regiune au fost decisive pentru acord. ”China este ameninţarea – bineînţeles că este – şi trebuie descurajată,” a spus Morrison.

Actualul prim-ministru laburist Anthony Albanese, ales în 2022, a adoptat un ton mai rezervat în privinţa Chinei, deşi forţele navale şi aeriene australiene continuă misiunile de libertate de navigaţie în Marea Chinei de Sud, un punct vulnerabil exploatat politic de liderul opoziţiei, Peter Dutton.

”China a încercat din răsputeri să ne convingă să renunţăm la AUKUS, tocmai pentru că a înţeles efectul de descurajare,” a declarat Arthur Sinodinos, ambasadorul Australiei la Washington în perioada negocierilor AUKUS. „Există un efect de descurajare, indiferent dacă submarinele sunt sub comandă americană sau australiană.”