Summit al „coaliției bunăvoinței”, găzduit de Emmanuel Macron, la Paris. Participă și președintele interimar Ilie Bolojan
"Vom avea un summit al coaliţiei voluntarilor", a declarat preşedintele francez pe 20 martie, la Bruxelles. "Obiectivul meu pentru joi este, în primul rând, să existe acolo un angajament reiterat şi explicit şi poate că un pic specificat cu privire la sprijinul pe termen scurt pentru Ucraina", a afirmat Macron, potrivit Agerpres. Potrivit programului de pe site-ul Aministrației Prezidențiale, Ilie Bolojan, președintele interimar al României, se va număra printre cei prezenți, scrie Digi24.RO.
Acest nou summit urmează unei prime întâlniri care s-a desfăşurat la Londra la 2 martie 2025, precum şi în contextul discuţiilor conduse de SUA cu Rusia şi Ucraina, din 23-24 martie din Arabia Saudită, în vederea asigurării unui armistiţiu limitat. î
Emmanuel Macron şi premierul britanic, Keir Starmer, încearcă să înfiinţeze această coaliţie a ţărilor ce susţin Ucraina, după ce preşedintele american, Donald Trump, a demarat discuţii directe cu Rusia luna trecută, cu scopul de a pune capăt războiului care durează deja de peste trei ani. "Obiectivul ulterior este de a preciza diferitele niveluri de sprijin pentru Ucraina după pace, cel pentru armata ucraineană şi eventual cel pentru desfăşurare", a declarat Emmanuel Macron, conform AFP.
Ideea unei coaliții a voluntarilor, enunțată prima dată de Keir Starmer
Ideea unei "coaliţii a voluntarilor" a fost enunţată prima dată de premierul britanic, Keir Starmer, după încheierea summitului informal de la Londra, din 2 martie, asupra susţinerii Ucrainei şi securităţii europene. La 15 martie, în cadrul unui alt summit virtual convocat de Regatul Unit, la care au participat 26 de ţări şi trei reprezentanţi ai UE şi NATO, premierul britanic a anunţat, că săptămâna viitoare, joi (n.r. 20 martie), şefii militari ai ţărilor participante la apel se vor întâlni în Regatul Unit pentru a face progrese în ceea ce priveşte planurile pentru o posibilă desfăşurare de trupe pe teritoriul ucrainean. Starmer a afirmat, de asemenea, că participanţii la întâlnire au convenit să sporească în mod colectiv presiunea asupra Rusiei şi să crească sancţiunile şi restricţiile asupra economiei acesteia - cum ar fi îngheţarea activelor financiare - pentru a-l "slăbi" pe preşedintele rus, Vladimir Putin, şi a-l forţa să vină la masa negocierilor, conform EFE.
În 20 martie, Keir Starmer a găzduit discuţii cu aproximativ 30 de înalţi oficiali militari din naţiunile interesate de coaliţie, spunând ulterior că "intenţia politică" de garanţii de securitate pentru Ucraina devine "realitate".
Summitul de la Paris din 27 martie 2025 are loc pe fondul unor alte reuniuni şi întâlniri în diverse formate, pe aceeaşi temă, ce au avut loc în lunile februarie-martie, în contextul în care preşedintele american, Donald Trump, a anunţat, la 12 februarie 2025, că a vorbit telefonic cu preşedintele Putin şi a ajuns la un acord cu Moscova pentru a începe "negocierile imediat", cu scopul de a pune capăt războiului. În plus, administraţia Trump a mai precizat că este concentrată în prezent mai mult pe China decât pe Rusia şi că europenii vor trebui să investească mai mult în propria apărare, potrivit Reuters.
Concluziile negocierilor din Arabia Saudită
Statele Unite au anunţat, la 25 martie, că au încheiat acorduri separate cu Ucraina şi Rusia pentru garantarea siguranţei navigaţiei în Marea Neagră şi un armistiţiu parţial prin care cele două ţări opresc reciproc atacurile asupra infrastructurilor energetice, conform agenţiilor AFP şi Reuters.
De asemenea, Statele Unite vor contribui la restabilirea exporturilor ruse de cereale şi îngrăşăminte şi vor continua să intermedieze discuţii între cele două părţi pentru a ajunge la o pace durabilă, a transmis Casa Albă.
Ucraina şi Rusia au acceptat să "asigure securitatea navigaţiei, să elimine folosirea forţei şi să împiedice utilizarea navelor comerciale pentru obiective militare în Marea Neagră", precizează preşedinţia SUA.
În ce priveşte Ucraina, SUA se angajează "să susţină eforturile pentru schimburile de prizonieri, eliberarea civililor şi revenirea copiilor ucraineni strămutaţi cu forţa", menţionează, de asemenea, Casa Albă, care a emis două comunicate distincte, unul despre Ucraina şi celălalt despre Rusia.
