Restaurarea conacelor Herța și Kligman. Experți francezi implicați în proiect
Contactat de IPN, Roman Guneavîi a declarat că experții francezi în restaurare sunt la Chișinău, ca urmare a vizitei Maiei Sandu în Franța, din luna martie, și a discuțiilor cu președintele francez Emmanuel Macron. Franța și-a exprimat interesul pentru proiectul de restaurare a celebrelor conace”, a menționat Roman Guneavîi.
Consilierul de la Ministerul Culturii susține că proiectul elaborat anterior pentru restaurarea clădirilor nu a fost aprobat de Consiliul pentru monumente, deoarece era necesar un proiect mai amplu, care să includă cercetări istorice, detalii, clarificări și o soluție clară cu privire la conexiunea între două clădiri. Alt aspect este că Muzeul de Artă trebuie să dețină și expertiza muzeistică în ceea ce privește capitolele tehnice pentru conservarea obiectelor de artă.
Potrivit lui Roman Guneavîi, acum se pune accent pe elaborarea condițiilor tehnice pentru proiectare, or nu există un proiect de restaurare a clădirilor actualizat, de aceea nu se cunoaște devizul de cheltuieli pentru lucrări și de cine va fi finanțat.
Roman Guneavîi susține că timp de mulți ani cele două clădiri au fost un simbol al atitudinii barbare a statului față de patrimoniu. În anii 2000, după un proces eșuat de restaurare, la conacul Herța au fost distruse mulajele și a fost umplut totul cu beton. Clădirea lui Kligman a fost „salvată”. Potrivit consilierului, e nevoie ca edificiile să fie restaurate extrem de atent, deoarece „reprezintă bogăția Republicii Moldova”.
Conacul Kligman este un monument de arhitectură de importanță naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe. Casa a aparținut negustorului și avocatului Moisei Kligman.
Conacul Herța este situat pe bulevardul Ștefan cel Mare și reprezintă fostul muzeu de artă al țărilor Europei de Vest. Poartă numele fostului primar Vladimir Herța, consilier titular, jurist și politician român.
