Reacții ale liderilor europeni după atacul rus cu rachete din Sumî, în care au murit cel puțin 30 de oameni
Rusia a lansat duminică două rachete balistice asupra orașului Sumî din nord-estul Ucrainei, în dimineața Floriilor, când mulți cetățeni sărbătoreau această zi religioasă. Atacul a avut loc la doar două zile după ce trimisul special al SUA, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg pentru negocieri de pace. Premierul italian Giorgia Meloni a denunţat „un atac rusesc oribil şi laş".
„În această zi sfântă a Duminicii Floriilor, un nou atac rusesc oribil şi laş a avut loc la Sumî, făcând din nou victime civile nevinovate, din păcate, inclusiv copii. Condamn cu fermitate această violenţă inacceptabilă, care contrazice orice angajament real pentru pace (...) Vom continua să lucrăm pentru a pune capăt acestei barbarii", a transmis şefa guvernului italian pe Whatsapp, potrivit Agerpres.
De asemenea, declarându-se „consternat" de atac, premierul britanic Keir Starmer a spus că acesta este „o reamintire puternică a vărsării de sânge continue comise de Putin”. „Preşedintele (ucrainean Volodimir) Zelenski şi-a arătat angajamentul faţă de pace, preşedintele (rus Vladimir) Putin trebuie acum să fie de acord cu o încetare completă şi imediată a focului, fără condiţii - aşa cum a făcut Ucraina", a adăugat el.
La rândul său, condamnând „atacul barbar", cancelarul german Olaf Scholz a atras atenţia că „astfel de atacuri ruseşti arată ce se întâmplă cu presupusa dorinţă de pace a Rusiei". El a cerut Moscovei „să accepte în sfârşit o încetare a focului cuprinzătoare".
Președintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat indignarea faţă de atac, spunând că Rusia continuă războiul „fără a ţine cont de vieţile omeneşti, dreptul internaţional şi ofertele diplomatice ale preşedintelui (american Donald) Trump".
„Toată lumea ştie că Rusia, singură, a vrut acest război. Astăzi, este clar că numai Rusia alege să îl continue", a scris el într-un mesaj pe X. „Sunt necesare măsuri puternice pentru a impune Rusiei o încetare a focului. Franţa lucrează neobosit la acest lucru, împreună cu partenerii săi", a adăugat el.
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a scris pe X că atacul a fost „sfâșietor”, în condițiile în care cetățenii se adunaseră pentru a sărbători Floriile „doar pentru a fi întâmpinați de rachete rusești”.
„Un exemplu îngrozitor al intensificării atacurilor de către Rusia, în timp ce Ucraina a acceptat o încetare necondiționată a focului,” a adăugat ea, referindu-se la acordul Kievului privind o încetare completă a focului timp de 30 de zile, după discuțiile mediate de SUA la Jeddah, pe 11 martie.
Ambasadoarea UE în Ucraina, Katarina Mathernova, a numit atacul asupra credincioșilor în timpul Floriilor o „crimă de război” și a spus că Europa „crește presiunea asupra Rusiei și sprijină Ucraina în toate modurile posibile”.
„Pentru ruși, nimic nu pare sacru — nici bisericile, nici copiii ucraineni,” a adăugat ea. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut mai multă apărare antiaeriană pentru Ucraina și a adăugat că Moldova „jelește alături de Ucraina”. Ea a spus că „Floriile sunt o zi a păcii,” subliniind că Rusia „trebuie trasă la răspundere” și că „nu există justificare pentru un astfel de rău”.
Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a declarat că atacul dovedește că „scopul Rusiei este ștergerea Ucrainei”. El a subliniat că ajutorul pentru Ucraina nu poate fi amânat și a adăugat că „fără presiune asupra Rusiei, nu va exista pace”.
