Iulian Chifu // Negocierile care aduc pe Donald Trump la capătul răbdării. Tărăgănare, pretenții maximaliste, concesii inexistente la Putin
În plus, apar desincronizări vizibile cu acorduri anunțate dar subiecte unor precondiții anunțate și pronunțate unilateral ulterior – vezi Rusia și încetarea focului în Marea Neagră. Apoi se mai înregistrează lipsa comunicării totale și depline măcar între protagoniști, Ucraina fiind solicitată să achieseze la discuții la care nu a participat, ale căror clauze sau pertractări și condiții nu îi sunt cunoscute.
Negocieri “tehnice” perfect opace
Desigur, nu cunoaștem pe deplin conținutul negocierilor așa-zise tehnice. Este vorba despre trei sesiuni de negociere, 23-24-25 martie, în ordine cu Ucraina, Rusia și din nou Ucraina, în format bilateral cu SUA. Numai negocierile cu Rusia de luni, 24 martie, au durat peste 12 ore. Deși anunțate ca tehnice în natură, cu nivelul doi de reprezentare, aceste negocieri au vizat, de fapt, elemente punctuale a unor acorduri preliminare în vederea obținerii încetării focului pentru 30 de zile la nivelul infrastructurii energetice și a navigației în Marea Neagră. Dar în afara acestor puncte comune, lipsesc toate detaliile sau se dovedesc în dezacord – ce conțin angajamentele, la ce componente se referă, când încep, cine controlează și validează respectarea lor etc.
Nici una dintre părți nu a vorbit public după încheierea convorbirilor, eventual împreună, pentru a avea o idee despre cele convenite, iar cele comunicate ulterior s-au dovedit vizibil în contradicție. Cunoaștem bucăți de acorduri, anumite prevederi – atunci când susținerile coincid, elemente scăpate public de un participant sau oficial care a văzut conținutul sau un altul. De altfel, purtătorul de cuvânt al președintelui putin, Dmitri Peskov, a insistat public marți, 25 martie, că nu va fi dat publicității nici un element din componența acordurilor și discuțiilor care au avut loc pentru că este vorba despre detalii și componente tehnice. De altfel, Peskov vorbea despre elemente care sunt analizate din negocieri tot așa cum Donald Trump a vorbit el însuși despre condiții puse care sunt analizate de către Statele Unite, deci nu ar fi deloc convenite.
Chiar dacă s-a vorbit inițial despre o declarație comună care ar fi circulat între Washington și Moscova, și a fost chiar anunțată o oră când ar fi trebuit comunicată, această declarație nu a mai apărut nicidată. Tot așa cum nu există un document semnat de către părți, Ucraina și Rusia, nici ele două direct, nici în documente paralele semnate cu Statele Unite și care să aibă același conținut sau abordarea acelorași teme.
Așa cum în acordul SUA-Ucraina se vorbește despre eliberarea prizonierilor, reîntoarcerea civililor, inclusiv a copiilor răpiți în Rusia și dați spre înfiere - subiect inexistent în nici o comunicare a Rusiei, tot așa Rusia este singura care face referire la revenirea Inițiativei Cerealelor în Marea Neagră – Black Sea Grain Initiative, un subiect dispărut din agenda din iulie 2023 și înlocuit cu coridorul inter-statal de transport prin apele teritoriale ale Ucrainei, României, Bulgariei și Turciei, fără nici o ingerință rusă, și care a fost pe deplin funcțional până la un set de lovituri ale Rusiei asupra navelor civile de transport, în raza portului Odesa. Referirea nu apare ca atare nicăieri în comunicatele celorlaltor două părți.
Disonanțele de preocupări, angajamente, acorduri și responsabilități
Acordul a relevat și dificultatea ngocierilor cu mediator dar fără un cadru formal convenit și achiesat de către toți jucătorii. Nu exista acord biletaral intre actori privind măcar mecanismul de negociere și, eventual, agenda. Se vehiculază însă, prevederi care privesc și implică terțe state – cele litorale Mării Negre sau cele europene, precum este cazul în perspectiva ridicării unor categorii de sancțiuni, reincluderea Rusiei în niște circuite comerciale – fără implicarea sau informarea lor despre negocieri. În schimb vedem tot mai mult reluarea vechilor metehne ale Rusiei, care încearcă să împingă lucrurile în propriul joc, profitând de relativa naivitate sau încredere în cuvântul dat și mâna strânsă, ca și o anumită neatenție la detalii a liderilor americani.
Modificarea limbajului sau înțelegerii termenilor este cea mai facilă formulă de deturnare a sensului celor negociate, așa cum tărăgănarea negocierilor, solicitări maximale și lipsa oricăror concesii din partea Rusiei transpar din negocieri, fiind foarte greu Statelor Unite să probeze cum a constrâns sau adus Rusia în situația de a face și ea cedări de la poziția enunțată la plecare, pentru a arăta legitimitatea negocierilor și a rezultatelor obținute. Chiar Donald Trump a subliniat modul de funcționare probat de către Putin și Rusia despre care are impresia că își dorește încetarea focului, dar nu dorește să se angajeze sau să semneze vreun acord, în același timp.
Comunicările despre negocieri vin din fiecare parte separat, prin comunicate care vizează cu precădere cele pe care au dorit să le spună public fiecare dintre participanți, ocultând situația și elementele celelalte. E neclar dacă există vreun acord scris, eventual semnat de părți, fie măcar prin intermediari, ci se vehiculează public doar percepții distincte despre negociere, amestecate cu aspirații sau afirmații unilaterale făcute sau liste de obiective care ar urma să fie vizate de încetarea focului, și care sunt diferite.
Nici acordul, nici data intrării în vigoare nu sunt convenite și necontestate de către cei trei protagoniști. Iar formula clasică din business cu acordul încheiat cu o strângere de mână nu merge în asemenea negocieri și, în nici un caz, nu cu Rusia. Nu mai vorbim aici despre deschiderea vechilor manevre ale nevoii unor acorduri ulterioare, de implementare, care ridică noi probleme și aduc la masa de negociere alte elemente fundamentale care torpilează existența însăși a acordului sau prevederile convenite deja.
Rămâne nesigură și presiunea lui Trump asupra Rusiei, concesiile oferite, elementele cedate de o parte și de alta, până unde funcționează și se întinde acordul. Nu mai vorbim aici despre elementele ce țin de asumarea responsabilității pentru război și pentru situația create ulterior, respectiv distrugerile provocate. Ar spune cineva că acestea sunt elemente ce ar urma să apară într-un eventual acord de pace final, dar ele se regăsesc, prin ton și mod de abordare, chiar de astăzi, în aceste înțelegeri preliminare. Rusia joacă rolul învingătorului în conflict, care își impune voința și condițiile pentru a îmbrăca o capitulare ucraineană în haine acceptabile propriului public, cu pasarea deplinei responsablități pentru eșecul eventual(și probabil, aș zice eu) al acordului în sarcina președintelui American Donald Trump și al părții americane – relevantă fiind declarația explicită a lui Lavrov care marchează neîncrederea în partea ucraineană.
Acorduri, semi-acorduri, divergențe
Oficialii prezenți la negocieri au ajuns la un set de acorduri privind încetarea focului pe perioadă determinată de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade. Detaliile sunt neclare și necomunicate public, cum nu există acord decât în formatele întâlnirilor, și acolo cu diferențe de abordare. Nu există texte publicate. Rusia consideră că ar fi o încetare a focului privind infrastructura energetică din 18 martie, Ucraina consideră că încă nu a început, SUA că a intrat în vigoare de la publicare, la 25 martie. Între timp, ambele părți o atacă una pe cealaltă, în cazul Rusiei fiind vorba despre o amplificare dramatică a nivelului agresiunii aeriene, în timp ce Ucraina a pătruns militar în regiunea rusă Belgorod, după eliminarea aproape totală din Kursk.
Rusia a respins explicit și perspectiva încetării focului în linia întâi, și pe cea la nivel terestru, și pe cea maritimă, pe care o acceptă doar condiționat de ridicarea unor sancțiuni. Ucraina a prezentat Americii, după ce a fost convenită mutual, o listă de ținte de infrastructură energetică și civilă pe care le-ar dori protejate, Rusia a rămas la cele energetice, incluzând petrol și gaze. Totuși în discuțiile anterioare, reursele de petrol și gaze ale Ucrainei nu erau exceptate, nu se aflau pe listă.
Ambele părți țintesc, însă, aceste capacități, Ucraina nefiind în cadrul acordului, Rusia considerând că este și reacționează la încălcările Ucrainei. Acordul a rămas la componenta strict energetică, iar Rusia a publicat lista obiectivelor în discuție care include rafinării de petrol și centrale nucleare, conducte de petrol și gaze, inclusiv stații de pompare, infrastructură energetică de generare și transmisie, inclusiv producția de electricitate, substații, transformatoare și unități de distribuție ca și facilități hidroenergetice și baraje și lucrări hidroenergetice.
Astfel, în atacurile prezumate a încălca încetarea focului se află cele reclamate de partea rusă, prin Ministerul Apărării, care a pretins că forțele ucrainene au încercat să lovească infrastructura energetică în regiunea Kursk, pe 25 martie, infrastructura de gaz în Crimeea ocupată, în noaptea de 25/26 martie și infrastructura energetică din regiunea Bryansk, la 26 martie. Totuși nici unul din responsabilii regionali, guvernatori sau responsabili de regiunile ocupate - Alexander Khinshtein, guvernatorul interimar al regiunii Kursk, Alexander Bogomaz, guvernatorul de Bryansk sau șeful regiunii Crimeea ocupată, Sergei Aksyonov - nu a reclamat vreun atac cu drone, în timp ce Statul Major al Armatei ucrainene a respins acuzația. Pe de altă parte, consilierul pentru comunicare al președintelui ucrainean, Dmytro Lytvyn, a declarat la 25 martie că forțele ruse au lansat atacuri asupra a opt facilități energetice ucrainene după data de 18 martie, de când Rusia pretinde că aplică ordinal lui Putin de încetare a acestor lovituri.
Așa a fost respinsă, în cei mai duri termeni, și propunerea președintelui Donald Trump ca Statele Unite să se implice în operarea Centralei Nucleare Zaporoje, aflată sub ocupație rusească. Discuția telefonică cu Volodimir Zelenski a revelat această idee, respinsă de către Ministerul rus al Afacerilor Externe la 26 martie drept "imposibilă" pentru că ar îmnsemna un transfer de control de la Rusia la Ucraina asupra facilității, iar operarea comună ar fi "inacceptabilă", în timp ce ar fi "absurd" să permită vreunei organizații internaționale (referire la AIEA) să ajute la operarea centralei, cea mai mare din Europa. A fost invocat și decretul de anexare a regiunii Zaporoje, alături de alte trei, decret semnat de Putin după pseudo – referendumuri desfășurate în bătaia puștii în zonele ocupate ale regiunii, centrala fiind, deci, în proprietatea Rusiei. Refuzul are loc și în condițiile în care Rusia a depozitat material militar alături de reactorile centralei și în încăperea turbinelor, iar teritoriul centralei este utilizat pentru a lansa drone asupra Ucrainei, profitând de imposibilitatea unui atac ucrainean asupra centralei.
Acordul - în dezacord pe Marea Neagră
Cât despre Marea Neagră și acordul de încetare a focului, situația e și mai complicată. În fapt, Rusia, prin intermediul consilierului prezidențial pentru politică externă, Yury Ushakov, dar și prin ministrul de Externe, Serghei Lavrov, au anunțat că este vorba despre revenirea la acordul Black Sea Grain Initiative, care a funcționat între iulie 2022-iulie 2023, cu multe blocaje și întârzieri la controalele Rusiei. Astăzi acordul e inutil, cerealele se transportă fără probleme, dacă nu ar fi loviturile Rusiei din ultima vreme la adresa navelor civile de transport în apele teritoriale ucrainene. Ucraina controlează și domină arealul naval, a distrus în mod constant flota Mării Negre, mutată de Rusia la Novorosiisk. Referirea la acel acord nu ar mai avea nici o noimă, dacă Rusia s-ar abține de la atacarea navelor civile de transport, conform dreptului internațional.
Două declarații succesive au amintit despre strâmtoarea Kerci și podul construit fără acordul său spre Crimeea ocupată, atacat de două ori de la începutul războiului, despre care sursele informațiilor militare ucrainene au spus că ar trebui reluat efortul pentru distrugerea lui. La scurt timp după aceste mesaje, la 24 martie, Marina ucraineană a publicat poze în care arătau distrugerea navei de asalt Orsk a Flotei Mării Negre, aflată în portul ocupat Berdiansk, lângă Mariupol, în flăcări și în nori de fum negru. Ea a fost distrusă la docuri la o lună după invazie, exact acum trei ani. Amenințarea și imaginea navei în flăcări a fost elocventă pentru a reaminti capacitatea Ucrainei de a lovi oriunde în teritoriile ocupate, cu precădere pe mare navele rusești.
În această materie, comunicatul american despre întâlnirile bilaterale din Arabia Saudită vorbește despre faptul că SUA, Ucraina și Rusia au "agreat să asigure libera navigație, să elimine utilizarea forței și să prevină utilizarea navelor comerciale pentru scopuri militare în Marea Neagră." O înțelegere mai aproape de încetarea focului pe spațiul maritim și nimic despre acordul pe cereale la care face referire Rusia. În comunicarea despre întâlnirea bilaterală ruso-americană, SUA susține că părțile au agreat măsuri ca parte a Inițiativei Mării Negre, adăugând că e nevoie de măsuri adecvate de control prin inspecția acestor vase.
Ministrul Apărării ucrainean Rustem Umerov, șeful delegației ucrainene de la Ryad, a adăugat însă că orice mișcare a navelor militare rusești "dincolo de zona de Est a Mării Negre" va fi considerată o violare a spiritului acordului și că Ucraina va considera asemenea mișcări drept o violare a angajamentului de a asigura navigația sigură în Marea Neagră, reprezentând o amenințare la adresa Ucrainei și a securității sale naționale. În aceste condiții, Ucraina va putea să-și exercite dreptul la auto-apărare în cazul unor asemenea violări. Cât despre verificarea unui eventual acord, părțile salută bunele oficii ale unor terțe state pentru implementarea acordurilor și vor continua să lucreze pentru a asigura o pace durabilă(nimic despre o pace justă în orice comunicat ce implică Rusia).
Condițiile unilaterale ale Rusiei: ridicarea sancțiunilor pentru agricultură și exportul de cereale și produse alimentare
Nu s-au încheiat bine negocierile și, odată reveniți negociatorii acasă, au apărut și comunicările vizând condițiile unilaterale introduse de Rusia pentru a fi de acord cu libera circulație în Marea Neagră. Astfel, Kremlinul a comunicat că nu va implementa încetarea negociată și convenită a focului în Marea Neagră până când SUA nu ridică sancțiunile asupra băncii de stat Rosselkhozbank și a altor organizații financiare nespecificate, implicate în comerțul internațional cu produse alimentare și îngrășăminte chimice. În plus, Kremlinul susține că trebuie reconectată banca împreună cu celelalte entități financiare pomenite(dar nenumite) la sistemul de plăți SWIFT și lor trebuie să li se ridice restricțiile pentru tranzacții financiare.
Pe listă se află, de asemenea, doleanța de ridicare a restricțiilor și sancțiunilor la adresa companiilor care produc și exportă produse alimentare și îngrășăminte, asupra companiilor lor de asigurări, asupra vaselor și serviciilor portuare sub pavilion rusesc, implicate în acest tip de comerț, dar și ridicarea restricțiilor asupra furnizărilor de mașini agricole și alte unelte utilizate în aceste tipuri de producție în Rusia. Desigur, o asemenea pretenție și modul imperfect în care ar putea fi implementată ar echivala, în fapt, cu ridicarea aproape completă a restricțiilor și sancțiunilor pentru întreaga flotă rusă și pentru toate serviciile asociate.
În comunicatul american pe această temă, se menționează “Statele Unite vor ajuta la restabilirea accesului produselor alimentare și exporturilor de îngrășăminte pe piața globală”, adăugând totodată că SUA va pleda pentru a sprijini Rusia în a obține asigurări maritime mai ieftine și pentru a-și putea extinde accesul la porturi și sisteme de plăți pentru tranzacțiile comerciale. Întrebat pe această temă, președintele Donald Trump a declarat că a primit șase solicitări care sunt în curs de analiză, fără a asuma vreun angajament în această direcție. Mai ales că un asemenea proces trebuie neapărat să includă UE și statele europene, dar și alte state ce aplică sancțiunile împotriva Rusiei.
De partea celaltă, Ucraina a respins vehement acordul SUA-Rusia invocat, care a fost văzut drept unul care slăbește sancțiunile împotriva Moscovei, dincolo de stoparea posibilității de a lovi vasele ruse în Marea Neagră, acolo unde Kievul a înfrânt deja strategic Rusia. Rusia ar câștiga de două ori, fără nici un avantaj de partea Ucrainei. Președintele Zelenski a subliniat că Ucraina nu a consimțit la asemenea concesii către Rusia, mai ales că “tema nu a fost în agendă înainte de întâlnire, Rusia ridicând suboiectul doar în întâlnirea cu partea americană”, ca urmare nu există nici un asemenea element în comunicatul comun.
Într-o asemenea eventualitate, un asemenea acord ar slăbi poziția de negociere a Ucrainei și ar fi un pas care l-ar ajuta unilateral doar pe Putin. De altfel, partea rusă s-a grăbit să afirme că Ucraina ar fi blocat adoptarea unei declarații comune la negocierile de la Ryad. Vladimir Chizhov, vicepreședintele Comitetului pentru Apărare și Securitate al Rusiei, prezent la Ryad, a susținut că finalizarea documentului a eșuat, dar nu a făcut referiri la un rol al Ucrainei care ar fi blocat în vreun fel ajungerea la o formulare comună a acordului.
