Iulian Chifu // CIA și MI6 despre Kursk și Lumea lui Putin
Șefii serviciilor secrete american și britanic, Bill Burns și Sir Richard Moore, au rupt eticheta și tradiția secretizării depline a activității intelligence-ului sâmbătă, 7 septembrie, la un eveniment comun la Londra și într-un editorial apărut în Financial Times. Cei doi au precedat vizita în Regat a Secretarului de Stat Antony Blinken și trădează profunda cooperare între cele două state și procuparea pentru Rusia lui Putin, situația din Ucraina, asertivitatea și nivelul de ambiție al președintelui chinez Xi Jinping sau nivelul cooperării pragmatice între autocrațiile lumii în subminarea sistemului internațional. Avertismentul major ține de strategiile lui Putin și sabotarea sistematică a unității occidentale, distorsionarea vieții politice democratice și a alegerilor și asasinatele țintite în Vest, fizice sau de imagine – character assassination – pe care le montează serviciile rusești.
Subminarea lui Putin prin declasificarea și expunerea secretelor despre intențiile Rusiei
Cele două evenimente conjugate vin să sublinieze activitatea Rusiei în Europa și modul în care este abordată tema Ucrainei la Kremlin. Mai întâi, Putin consideră că timpul este în favoarea sa, că are mai multe trupe, produce – și transferă – mai multe arme și că poate să îngenuncheze Kievul într-un război de uzură, oricât de lung. Rusia are suficienți oameni și-și permite să forțeze pas cu pas retragerea de pe teren a ucrainenilor, în Donbas, sub presiunea numărului, a artileriei dominante și a loviturilor în spatele frontului.
Aici sunt vizate familiile și populația, fiind distruse elementele de infrastructură critică, energie, servicii, toate indispensabile vieții, cu două obiective: alungarea ucrainenilor spre vest, într-un eventual nou val masiv de refugiați, care să creeze probleme și distrugerea voinței de a lupta și a câștiga, mizând pe presiunea populației asupra autorităților ca să încheie rapid o formă de pace, oricât de dezastruoasă. Practic, Putin a realizat că diferența o face nu numărul armelor sau al soldaților, ci intangibilele de război, care țin de apărarea identității, supraviețuirea ca națiune și coeziunea care dau voința de a lupta, de aceea vizează subminarea acestor elemente.
În Occident, inițiativa lui Putin vizează sabotarea unității și solidarității cu Ucraina și schimbări politice care să aducă partide pro-ruse cu drept de veto în guvernele europene și occidentale. Orice falie este folosită în relațiile dintre state, în timp ce sunt finanțați purtătorii de mesaje de extremă dreapta sau stânga, suveraniștii și pro-rușii declarați, plus rușii cetățeni în statele unde sunt refugiați – cu precădere Germania. Sabotajul se face direct, la infrastructură, depozite de armament, capacități de transport al armelor occidentale spre Ucraina, dar mai ales la nivel informațional, prin țintirea centrelor de decizie și crearea masei critice de presiune pentru a influența deciziile de susținere a Ucrainei.
Burns și Moore au subliniat parteneriatul și decizia de a recurge la declasificarea rapidă și expunerea perspectivei agresiunii ruse din Ucraina, înainte de declanșarea războiului, în 24 februarie 2022. Este prima ocazie în care se dezvăluie coordonarea acțiunii de expunere publică a intențiilor Rusiei lui Putin:
“Întorcându-ne în toamna lui 2021, noi doi împreună, serviciile noastre împreună, am putut oferi avertismente credibile, anticipate și corecte privind invazia care urma, un lucru care nu era simplu la acel moment în care majoritatea serviciilor de jur împrejurul lumii, partenerii noștri în zona de intelligence, considerau că Putin joacă la cacealma această perspectivă”, a declarant șeful CIA, Bill Burns.
Informația de calitate a permis leadershipului politic să mobilizeze coaliția anti-Putin care a reacționat rapid, imediat după lansarea agresiunii. Datele culese și transferate de cele două servicii, CIA și MI6, au ajutat și apărarea ucraineană. Cei doi au inaugurat și noua abordare a declasificării selective a datelor culese și a expunerii publice. Președintele Joe Biden și Secretarul de Stat Antony Blinken au folosit situația și au putut prezenta public datele despre intenție și planurile Rusiei de atac, până la ultimul detaliu deținut, inclusiv atunci când au fost schimbate și aduse la zi. Acest lucru l-a pus pe Putin în postura inconfortabilă să nu poată minți, să nu-și poată înfășura faptele reale în povești false și interpretări și a fost prins pe picior greșit chiar din începutul războiului. Totuși el a ales nu să-și verifice sursa scăpărilor din interior, ci să meargă mai departe cu agresiunea militară, forțând și bazându-se pe păcălirea altor aliați și pe neîncrederea publică în aceste date dezvăluite direct.
Acest procedeu al declasificării și expunerii publice a fost un pas major de schimbare al obiceiurilor serviciilor de informații. Desigur, declasificarea a fost convenită cu autoritățile politice, ca și întinderea și dimensiunea prezentărilor publice, dar s-a trecut peste dorința generală a instituțiilor de această factură de a conserva secretul cât mai multă vreme și a nu expune sursele proprii. Perspectiva războiului a justificat trecerea peste aceste reguli. Este pentru prima dată când aceste lucruri, cunoscute în general la nivelul autorităților aliate, sunt expuse marelui public și prezentate chiar de protagoniștii în funcție, nu sunt rezultatele unor cărți cenzurate apărute mult după părăsirea funcției și depășirea evenimentelor în cauză.
Amenințarea nucleară și cooperarea autocrațiilor lumii
Bill Burns a folosit ocazia apariției sale publice și pentru a clarifica și expune public situația amenințărilor privind utilizarea armei nucleare de către Putin. Atât președintele rus, cât și figuri de prim plan din nomenklatura sa au utilizat în mod repetat amenințarea nucleară, cu precădere Dmitri Medvedev. De asemenea, propaganda putinistă și marii corifei ai televiziunilor de stat au accentuat și extins mesajele, aducându-le la dimensiuni de război nuclear global.
Întrebat despre acest subiect, Bill Burns a subliniat că a existat un moment, în toamna lui 2022, când s-a pus efectiv problema folosirii unei arme tactice nucleare în Ucraina pentru a stopa sau contracara refluxul ucrainean și a marca puterea Rusiei concentrate, la acel moment, strict în arma nucleară. Totuși nici el, nici Statele Unite și comunitatea lor de informații nu au crezut că Rusia poate merge până la capăt. Planurile sunt una, decizia și acțiunea e deja altceva. “Nu am crezut, totuși, și aceasta este poziția CIA, că ar trebui să fim vreodată intimidați de orice amenințare de acest tip. Putin este un personaj care face bullying internațional și va folosi agitarea sabiei nucleare din când în când”.
O asemenea acțiune nu face decât să expună din slăbiciunile Rusiei la nivelul armamentului convențional. Pe de altă parte, când a fost clară informația, Președintele american i-a cerut lui Burns să vorbească cu contra-partea sa din Rusia, Serghei Narîșkin, căruia Burns, spre finalul lui 2022, i-a transmis extrem de clar ce ar urma și care ar fi consecințele unei asemenea escaladări. De altfel, pe această temă a reacționat inclusiv public președintele Chinei, Xi Jinping, care a avertizat că nu este dispus să accepte utilizarea amenințării nculeare ruse, chiar dacă e făcută la cacealma. Mesajele s-au repetat de fiecare dată când Rusia a mai recurs la această retorică.
Pe de altă parte, în ceea ce privește cooperarea dintre autocrațiile mondiale, Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, Moore a subliniat că aici vorbim despre o cooperare pragmatică, nicidecum ideologică sau de participare voluntară la orice tip de confruntare a Occidentului sau de subminare a voinței acestuia. Chiar dacă lumea și ordinea mondială este confruntată în moduri în care nu a mai fost vreodată de la Războiul Rece, aici este vorba despre bani, avantaje, transfer de know how și interese ale părților, strict pragmatice, nicidecum de asumare sau contribuție comună la realizarea vreunui plan. Preocupare este, mai degrabă, în zona proliferării tehnologice, în special în zona rachetelor și nucleară.
Așa au ajuns, din păcate, arme nord-coreene în Ucraina, pe teren, așa au venit și sunt utilizate dronele iraniene și, mai nou rachetele transferate de Iran, o formă nouă de escaladare. Așa au fost identitificate bunuri cu dublă utilizare transferate de China către Rusia, susținând producția de arme și complexul militar industrial și ocolind sancțiunile, a subliniat Moore. Șeful CIA, în schimb, a ținut să adauge că nu există astăzi nici o probă directă privind livrarea de către China de arme sau muniție către Rusia pentru a fi utilizată în Ucraina. “Susținerea lui Putin pentru a rezista în ultimele 18 luni să reconstruiască semnificativ baza sa industrial-militară, vine de la acest transfer venit din China, și el pune un pericol real”, susține Burns.
Kursk – acțiune curajoasă a ucrainenilor, cu impact major asupra Rusiei lui Putin
Cea mai interesantă parte a prezentării făcute de Burns și Moore a fost expunerea concluziilor CIA și MI6 privind acțiunea temerară a Ucrainei în regiunea rusă Kursk. Au existat multe voci reticente, care au invocat riscul maxim la care s-au expus ucrainenii și costurile pe care le-ar putea încasa dacă cele mai bune forțe și mai bine dotate cu echipament occidental și de producție ucraineană ar fi spulberate în regiunea Kursk, în timp ce Putin ar avea câștiguri substanțiale în Estul Ucrainei. Din nou, s-a dovedit că acțiunea nu a determinat nici escaladare, chiar dacă a testat liniile roșii ale Rusiei, și că efectele în timp par a fi mai degrabă pozitive pentru Ucraina.
Burns a susținut că ofensiva surpriză a Ucrainei în regiunea rusă Kursk din vecinătatea frontierelor sale a reușit să contracareze atitudinea sfidătoare și ofensivă a lui Putin. El a subliniat faptul că atitudinea lui Putin față de război este tradusă în formularea că “e nevoie doar de timp înainte ca Ucraina să cedeze absolut și ca sprijinitorii săi din Vest să renunțe și ei”, permițându-i președintelui rus să dicteze condițiile încheierii războului prin capitulare.
Acțiunea ucrainenilor, ca și contestarea și marșul lui Prigojin spre Moscova, în 2023, au subminat pe deplin această narațiune a lui Putin și au ridicat semne de întrebare importante în rândul elitelor ruse despre încotro merge războiul cu adevărat, susține Burns. Ofensiva a luat chiar și oficialii americani prin surprindere, luna trecută când s-a produs intempestiv. Burns a numit-o “o realizare tactică semnificativă”, care a expus unele dintre vulnerabilitățile Rusiei lui Putin și ale armatei sale.
Totuși șeful CIA a avertizat că Putin nu a pierdut controlul puterii și că el folosește represiunea împotriva apropiaților și a populației pentru a compensa orice tip de pas înapoi în război sau în credibilitatea publică. Șeful MI6 a avertizat, în schimb, că menținerea controlului puternic al puterii nu înseamnă și faptul că puterea sa este stabilă, lăsând să se înțeleagă faptul că Putin ar putea să se confrunte cu o problemă în acest sens în orice moment, riscul crescând după incursiunea ucraineană și lipsa de reacție serioasă în Kursk.
Ambii șefi de servicii de informații au insistat însă pe nevoia de a fi atenți la China, Moore avertizând asupra faptului că președintele Xi Jinping este, probabil, cel mai puternic lider de la Mao Zedong și că are “o agenda ambițioasă acasă și peste hotare.” Potrivit șefului MI6, “el are un nivel de control extrem de strâns asupra sistemului politic și o agendă ambiționasă. E motivul pentru care facem un efort atât de mare în a înțelege China pentru că e un actor foarte important la nivel internațional”. Agenda Chinei este una care, în cele mai multe cazuri “contestă interesele noastre, contestă valorile noastre.”
Și editorialul celor doi șefi de servicii de informații din Financial Times notează situația relevantă a momentului și contestarea lumii bazate pe reguli de astăzi de către jucători precum Putin și Xi. “Este evident că ordinea internațională actuală – sistemul echilibrat care a adus pacea relativă și stabilitatea și a adus standardele de viață la nivelul actual, dar și oportunități și prosperitatea de azi – este sub amenințare în forme pe care nu le-am mai avut de la Războiul Rece. Combaterea acestui risc cu succes este baza relației speciale dintre SUA și Marea Britanie”, mai susține editorialul. El vorbește și despre situația din Gaza, planul de pace și voința politică necesară pentru a încheia conflictul din Orientul Mijlociu.
