Iulian Chifu // Afacerea Durov și slăbiciunile Telegram: limitele libertății de exprimare

Arestarea și punerea sub acuzare în Franța a lui Pavel Durov, fondator și proprietar al canalului de comunicare criptat Telegram, a readus în prim plan nenumăratele probleme legate de social media. Astfel, dacă temele infracțiunilor prin social media, moderării acestora și responsabilității proprietarilor erau clasice, li s-a adăugat problematica utilizării canalului de către armatele rusă, cu precădere, dar și ucraineană, dar mai ales tematica libertății de exprimare și a libertății mass media. Desigur legăturile cu cazul Wikileaks – Assange ar fi excesiv – viza libertatea absolută de a expune chiar și informații clasificate care intră în posesia jurnalistului, indiferent de sursă, un jurnalist care nu ar fi vinovat de lipsa protecției acestora – iar despre cel cu Snowden nici nu poate fi vorba – pretins avertizor de integritate, dar care a luat toate datele și a fugit la inamic, China și Rusia, în act direct de trădare. Însă dezbaterea franceză se extinde lesne la libertatea cuvântului în varianta seculară, tranșantă, aproape absolută, susținută și în cazul Charlie Hebdo versus rezervele în această direcție din cazul Telegram.

Criminalizarea mediului de comunicare: unde se oprește libertatea de exprimare?

Cea mai frecventă discuție – și formă de apărare – în privința rețelelor de social media, mai ales a chat-urilor, este faptul că nu poți criminaliza telefonia pentru ceea ce vorbesc două persoane pe telefon. Ceea ce e adevărat: nici o companie de telefonie clasică nu a fost adusă în fața instanței pentru că două persoane au vorbit lucruri care pot constitui o infracțiune, ci autorii convorbirii. Totuși social media și Telegram, ca formulă de comunicare în grup, cu nenumărați participanți, cu atragerea unor alte persoane și muliplicarea mesajului, nu este o rețea de comunicare: este mai aproape de media clasică, cu diferența că este o media fără reguli. De fapt, mass media are limite, control, profesionalism, responsabilitate și poate fi trasă, la rândul ei, la răspundere dacă e implicată, prin ceea ce difuzează, în orice formă de criminalitate – șantaj, amenințări, terrorism, chiar dezinformare.

Desigur, Telegram, rețeaua lui Durov – ca și Facebook-ul lui Zukerberg, sunt rețele sociale și difuzează mesaje la scară mare, dincolo de comunicarea a doi utilizatori care discută între ei. De aceea sunt supuși regulilor legate de responsabilitatea și limitele libertății de exprimare: combaterea și stoparea antisemitismului, combaterea discriminării, evitarea și limitarea conținutului nociv pentru copii, injurie și calomnie ca la orice instrument media, fake news/dezinformare ca să intrăm în cele mai recente preocupări și infracțiuni criminalizate, desfășurate prin social media. Sunt cam toate generațiile succesive de limitări care provin din principiul liberal al libertății individului limitată de libertatea celorlalți din preajmă.

Același lucru și pentru orice utilizare a instrumentului în scop infracțional: pentru a păcăli și săvârși înșelăciuni, cu sau fără deep fake – utilizarea falsă a imaginii și legitimității unei persoane fără consimțământul acesteia, prin montaje datorate inteligenței artificiale - mergând, în gradualitate, firește, până la infracțiuni mai grave și chiar terorism, când rețelele criptate sunt utilizate în planificarea, racolarea, radicalizarea diferiților utilizatori pentru acțiuni de terorism. În toate aceste cazuri, desigur, vina și infracțiunea nu este una direct legată de proprietarul, directorul sau administratorul rețelei, dar acesta are reguli clare pe care trebuie să le aplice pentru a ajuta la evitarea derulării acestor infracțiuni, și ele se referă cu precădere la moderarea și supravegherea dialogurilor de asemenea amploare și cu asemenea țintă.

EU’s Digital Services Act are un număr mare de prevederi în materie. Totuși avocatul companiei Telegram și al lui Durov a susținut că clientul său respectă legislația, doar că aceasta se referă la rețele foarte mari, între care Telegram consideră că nu se include, având 45 milioane de utilizatori. Totuși rețeaua Telegram a raportat nu mai puțin decât 900 milioane de conturi și utilizatori virtuali. Cât înseamnă “foarte extinsă” și care ar fi limitările de angajamente într-un caz sau altul, urmează să stabilească justiția franceză.

Apoi e vorba, cum spuneam, despre responsabilitatea moderării convorbirilor – atunci când aduc atingere și facilitează infracțiuni precum cele evocate mai sus, dar aici suporterii lui Durov și cei care profită de rețea o fac tocmai pentru că lipsa moderării nu ar altera libera exprimare, gândită în formă absolută, care antrenează, însă, răspunderea rețelei la actele criminale ale utilizatorilor săi. În fine, mai exită cooperarea rețelei cu autoritățile, acolo unde e vorba de permisiunea accesului la convorbiri când e vorba despre infracțiuni, fapt criticat pentru că presupune accesul la secretul datelor. Aici autoritățile franceze vin cu probe că Durov a respins sau “aproape nu a răspuns” la solicitările autorităților franceze, motiv pentru care era căutat din luna martie.

Dar poate cea mai interesantă și mai dificilă sacrină este aceea de a stabili limitele de bun simț dintre exprimarea liberă și ultragierea comunităților extinse, crearea unui limbaj al urii și diferența între liberă exprimare și act artistic. Referința e dată de celebrele caricaturi ale lui Mohamed, publicate în Jyllands-Posten, filmul Innocence of the Muslims care a determinat atacul la reprezentanța ONU din Kandahar și celebrul caz terorist asupra Charlie Hebdo care relua caricaturile lui Mohamed. În cealaltă parte se situează cărți precum Versetele Satanice – act artistic care a fost criticat de Iran și a dus la o fatwa de ucidere la lui Rushdie, dar și alte creații criticate de Biserica Catolică, de Papă, de cler și credincioși drept ultragiu sau alte asemenea manifestări similare, scandaloase, numite cu precădere atentate la bunul simț, dar nu act de determinare a diviziunilor între comunități. Actul artistic este permis cu limite foarte largi odată ce accesul la el este rezervat unui public care are dorința de a vedea, citi, viziona rezultatul, știind că este act artistic. Pe când publicarea caricaturilor lui Mahomed în media ridică discuția între libertatea presei și prezervarea sensibilităților unei comunități importante, cea musulmană, care se poate simți ultragiată de asemenea bătaie de joc la adresa Profetului din credința lor. Nici o legătură în dezbatere cu condamnarea absolută a oricărui act terorist generat fie împotriva lui Salman Rushdie, fie împotriva redacției de la Charlie Hebdo.

Franța are, în această materie, o anumită jurisprudență, care se referă la Charlie Hebdo și libertatea cât mai extinsă a dreptului la liberă exprimare. Ea este legată și de limitarea simbolurilor religioase în școli, secularismul culturii și al învățământului, se leagă și de interdicția portului hijabului tradițional, de aceea și surpriza sancționării lui Durov și a Telegram pe subiecte vizând limitarea libertății de exprimare atunci când nu este vorba direct despre o infracțiune. Aceasta este, de exemplu, o linie de apărare puternică dezvoltată de apărătorii lui Durov, chiar dacă între capetele de acuzare la adresa sa se înregistrează crime din spațiul infracțional prezentat anterior. Aici e vorba despre precedentul Charlie Hebdo, al auto-cenzurării pe baza bunului simț, nicidecum sancționarea sau interzicerea mediatizării caricaturilor, de exemplu, pe baza legii, ci se înscrie aici în dezbaterea privind limitarea libertății proprii de libertatea celuilalt, a comunității alături de care trăiești, dar și de dorința de deconfictualizare și nu de exacerbare a diviziunilor și a faliilor din interiorul unei comunități, atacând simbolurile prețioase și de referință ale unei părți a acestei comunități.

Cine are acces la rețeaua lui Durov: Kremlinul și Franța lui Macron

O altă dezbatere importantă este cea legată de cine profită din funcționarea rețelei lui Durov și cine are acces la secretele, codurile de access și rețeaua lui Durov. Nu este, firește, vorba despre legătura cu accesul prin justiție la o anumită convorbire/comunicare legată de efectuarea unei infracțiuni sau chiar act terorist, ci despre accesul total la codul de încriptare – realizat de fratele lui Pavel Durov, Nikolai, geniul matematic din spatele rețelei și autorul algoritmului de bază, și el căutat de autoritățile franceze. Pe baza deținerii algoritmului, cel în cauză ar avea acces la toate datele și toate convorbirile din rețea, o bază enormă de date.

Autoritățile franceze i-au acordat lui Durov cetățenia în 2021, iar Emmanuel Macron s-a întâlnit cu el de nenumărate ori pentru a-i propune mutarea rețelei din Emirate în Franța, ultima oară în 2018. Mandatul de arestare pentru facilitarea infracțiunilor între care fraudă, trafic de droguri, pornografie infantilă, crimă organizată și terorism a creat emoție între utilizatori privind securitatea rețelei și identității utilizatorilor, respectiv a faptului că o posibilă “cheie a Telegram” ar fi livrată Occidentului, fapt care ar putea duce inclusiv la blocarea rețelei de către autoritățile ruse.

Chiar și ideea de a oferi acces autorităților franceze la conturile Telegram vizând comunicațiile între persoane de interes implicate în infracțiuni și terorism ridică un risc principial legat de această livrare a conținutului comunicațiilor, care ar fi profund legală, sancționată de către un judecător, punctual și țintit: accesul la comunicațiile unui islamist radicalizat cu perspectiva de a derula un act terorist ar putea crea un precedent pentru accesul unor state autoritare, prin extensie, la comunicațiile disidenților sau postările pe grupuri ale opoziției ruse sau din alte state dictatoriale. Aceasta ar fi motivul pentru care Durov, ar fi părăsit Rusia acum 10 ani, la vârsta de 29 de ani, pentru că a fost obligat să dea autorităților ruse cheia Vkontakte, rețeaua de tip Facebook rusă pe care tot el a creat-o, și care expunea conturile ucrainene și ale tuturor cetățenilor celorlalte state din spațiul post sovietic sau de aiurea, de limbă rusă. Ucraina a blocat accesul la Vkontakte în 2017, după anexarea Crimeii.

De aceea Durov a fost considerat erou și apărat nu numai de autoritățile ruse, formal, ci și de opoziția rusă și de disidenți, preocupați de dispariția unui canal de comunicație sau de expunerea lor și a tuturor celor cu alte opinii decât cele oficiale promovate de către Kremlin. Durov a creat, ulterior, Telegram, și a dobândit faima și relevanța internațională inclusiv prin prezervarea secretului datelor personale și a limitării componentei comerciale excesive a rețelei sale comparativ cu cele Occidentale. Mai mult, când despre conturile rețelelor Meta – inclusiv Whatsapp, Facebook – s-a auzit că sunt parte a accesului autorităților americane, atunci opțiunea alternativă a utilizatorilor din spațiul rus, și nu numai, a mers către Telegram, ca alternativă, chiar Rusia recâștigându-și drept participanți proprii cetățeni.

Totuși planează o mare nedumerire, cu secretul aferent, privind modul în care Durov relaționează cu autoritățile ruse. Este disident sau cooperează cu regimul? Plecarea sa din Rusia nu pare să fi fost un exil, dovada venind de la site-ul Vazhnye Istorii care a demonstrat că Durov a călătorit de peste 50 d ori în Rusia între 2015-2021. E posibil, deci, ca Durov să fie și foarte cooperant cu autoritățile ruse vizând rețeaua sa? Și până unde? Mai ales că autoritățile ruse au recunoscut că armata rusă folosește aplicația Telegram nu numai pentru diseminarea propaganei în rândul ucrainenilor, ci și pentru comunicațiile de pe front, în timp ce numeroși oficiali ruși au condamnat arestarea, subliniind dublele standarde occidentale privind libera exprimare și democrația. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE a susținut că arestarea ar fi intervenit pentru că este rus, Dmitri Medvedev a ținut să sublinieze că Durov și statul rus au acum inamici comuni, alte surse neprecizate susțin că era natural în contextul geopolitc actual, arestarea lui Durov, în timp ce opoziția susține că oricine refuză să coopereze cu FSB-referitor la Vkontakte – este un erou. Chiar și Edward Snowden a fost scos de ruși din buncărul în care se adăpostește pentru a susține că arestarea este un asalt la adresa drepturilor omului, a dreptului la liberă exprimare și a dreptului de asociere.

De partea sa, Kremlinul a fost obligat să se întrebuințeze pe altă direcție, respectiv calmarea temerilor că arestarea liderului Telegram la Paris ar putea duce la închiderea platformei Telegram, foarte populară în Rusia și cu un rol important în coordonarea efortului de război din Ucraina, inclusiv prin activitatea celebrilor milbrogeri, nu toți favorabili și apropiați Kremlinului, da foarte utili pentru comunicarea/dezinformarea de război. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a subliniat marți, 27 august, că apelurile către utilizatori să-și șteargă cele mai sensibile mesaje din aplicație, în perspectiva unei deconspirări a rețelei, inclusiv cele venite de la editorul companiei de stat RT, sunt “pe deplin prostești.”

Peskov susține că lucrurile sunt departe de a sta așa de rău, că acuzațiile la adresa lui Durov sunt foarte serioase, dar și că necesită probe serioase - un vot de încredere în justiția franceză.

Relevanța Telegram în războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina

Rețeaua Telegram a devenit instrumentul de comunicație cel mai utilizat în război, și vorbim aici despre ambele părți, chiar dacă în cazul Rusiei, el are relevanță militară majoră. Rețeaua este utilizată pe scară largă de către soldații ruși, în competiție cu WhatsApp, dar ultima a fost subminată de zvonurile privind accesul autorităților americane la utilizatori, la coduri și la toată comunicația de pe rețelele aparținând Meta. Telegram este utilizat nu numai pentru comunicările tuturor unităților, de la nivel de pluton, dar și la nivelele de vârf ale ierarhiei militare ruse, inclusiv pentru crearea unor rețele improvizate de recunoaștere-lovire.

De asemenea, trupele ruse utilizează hărțile Telegram, online descărcate și apoi utilizate offline în linia întâi. Fără a mai vorbi despre comunicațiile externe ale unităților cu rudele de acasă sau comunicații publice între unități. Totuși, toată lumea știe că Telegram nu este o rețea adaptată comunicațiilor de uz militar tocmai datorită vulnerabilităților sale la decriptare și a eventualului acces al terților la codurile de criptare. Pe de altă parte, din aceeași controversă a relației lui Durov cu autoritățile ruse, Moscova ar fi încercat să-l rețină și să-l aducă acasă pe antreprenorul rus pentru a afla secretele criptării utilizate, mai ales că rețeaua este foarte populară la nivelul rușilor și ucrainenilor. Rețeaua a fost utilizată pe scară largă pentru dezinformare în Ucraina, dar și pentru influența în timp de război, fiind folosită de politicieni și comentatori la nivelul ambelor părți aflate în război.

De ce, dacă prezintă vulnerabilități, Rusia nu a încercat să construiască, după modelul Telegram, propria rețea de comunicații militare cu propriul cod și control, pentru uzul trupelor sale? Ei bine, chiar a încercat, încă din 2021, înainte de lansarea războiului pe scară largă, de mare intensitate, pe termen lung al Rusiei împotriva Ucrainei. Compania rusă Sozvezdie, subsidiară a companiei de stat Rostech, specializată în producție de armament militar, a primit sarcina de a produce 40 de seturi de softuri de comunicare pentru tot atâtea brigăzi plătite cu suma de 300 miliarde de ruble, circa 3,3 miliarde de dolari. Softurile și programele trebuiau livrate armatei pentru management unificat și integrat la nivel tactic, numit Sozvezdie-M2. Sistemul care conținea un complex de recunoaștere, control și comunicații numit Strelets-M avea în interior această facilitate de messaging.

Sistemul a fost un eșec, până în 2024 nereușind să fie operațional și fiind în stadiul de a fi abandonat. Sistemul are el însuși nenumărate erori și nu a fost posibilă utilizarea sa pe scară largă, un număr de sancțiuni occidentale au blocat accesul la blocuri și componente necesare pentru a fi funcțional. În plus, sistemul messenger pentru loviturile de artilerie a fost capturat de către forțele ucrainene ca atare, inclusiv o tabletă dezvoltată de Germania și construită în Taiwan care avea rolul de supraveghere a întregului perimetru, fapt ce a dus la aruncarea la coș a întregului instrument aflat în teste. Speculațiile merg în sensul în care Durov ar fi fost util pentru a compensa aceste probleme.

Miercuri, 28 august, procurorii francezi l-au acuzat pe Pavel Durov, fondatorul Telegram, pentru o colecție de încălcări ale legii legate de funcționarea aplicației Telegram, acesta fiind eliberat după 4 zile după depunerea unei cauțiuni de 5 milioane de euro. Miliardarul de 39 de ani are o avere estimată la 15,5 miliarde de Euro. Durov nu poate părăsi Franța, acuzațiile la adresa sa fiind: crearea unui grup criminal organizat pentru "complicitate la administratea unei platforme online pentru a permite tranzacții ilicite", refuzul de a da documente cerute de către autorități, "diseminarea în grup organizat a imaginilor cu minori și pornografie infantilă" dar și trafic de droguri, fraudă și spălare de bani.

Avocatul lui Durov, David-Olivier Kaminski, a susținut că acuzațiile sunt absurde pentru că îl implică pe Durov în orice crimă comisă pe sau cu ajutorul aplicației, susținând faptul că "Telegram respectă în toate punctele regulile europene referitoare la tehnologia digitală." Durov mai este cercetat în continuare pentru suspiciune pentru "acte serioase de violență" împotriva unuia dintre cei trei copii ai săi pe care-i are cu fosta sa parteneră, în timp ce se afla la Paris, în timp ce o altă plângere de același tip a fost depusă la un tribunal din Elveția împotriva lui Durov, anul trecut.

Desigur reținerea la Paris, când pleca cu avionul său particular de pe aeroportul le Bourget, ridică semne de întrebare privind momentul și circumstanțele acestor acuzații, rețeaua Telegram funcționând de mulți ani în același cadru. El este ținta comentariilor care laudă libertatea de exprimare promovată pe rețeaua sa și de acuzații ale celor care condamnă lipsa de control al activității pe Telegram și permisiunea acordată cu larghețe implicațiilor de natură criminală. Având în vedere amploarea cazului și contextul politic din Franța, președintele Emmanuel Macron s-a simțit nevoit să iasă public cu un comunicat în care tansmite că nu e vorba, în nici un caz, despre un proces politic, ci că e treaba justiției să cerceteze și să acuze, respectiv să ajungă la o concluzie în acest caz. În apărarea lui Durov a ieșit și Elon Musk, proprietarul rețelei X, fostă Twitter, care a cerut eliberarea lui Pavel Durov, criticând autoritățile franceze pentru reținerea acestuia.