Germania acuză Rusia pentru „o încercare masivă” de a împiedica moldovenii din străinătate să voteze la prezidențiale

DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
Politic
Germania a acuzat Rusia pentru o „încercare masivă şicoordonată” de a-i împiedica pe unii moldoveni din străinătate să voteze înturul al doilea al alegerilor prezidenţiale.
4.11.2024 19:35
4.11.2024 19:37
Deschide md
Politic

Ministrul german de externe a spus că ameninţările cubombă împotriva secţiilor de votare din oraşele germane arată că Putin „nu seva opri de la nimic”, relatează News.ro cu referire la The Guardian.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe adeclarat că secţiile de votare din Hamburg, Frankfurt, Kaiserslautern şi Berlinau fost vizate de ameninţări cu bombă, descriind intimidarea drept „total inacceptabilă”.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declaratcă manipularea, cumpărarea de voturi şi ameninţările cu bombă împotrivasecţiilor de votare moldoveneşti - „chiar şi în Germania” - au vizat „inimademocraţiei europene” şi au arătat că preşedintele rus, Vladimir Putin, „nu seva opri de la nimic”.

Remarcile de la Berlin au fost făcute în timp ce liderii europeni au felicitat-o pe preşedinta pro-occidentală a Moldovei, Maia Sandu, după ce aceasta a câştigat un al doilea mandat consolidând aspiraţiile europene ale ţării şi provocând Kremlinului un eşec, notează The Guardian.

Alerte cu bombă la mai multe secții de votare din Diaspora

Autorităţile moldovene au raportat dovezi ale unor încercări de imixțiune în procesul electoral înainte de votul de duminică şi în timpul primului tur de scrutin şi al referendumului privind aderarea la UE, care a fost câştigat cu o marjă foarte strânsă cu două săptămâni înainte.

Acuzaţiile de interferenţă rusă sau pro-rusă, inclusiv atacuri cibernetice asupra secţiilor de votare, transport cu autobuzul alalegătorilor, cumpărare de voturi şi intimidare, după care a urmat o cale decisiv pro-occidentală sub conducerea Maiei Sandu, încercând să adere la UE, explică The Guardian.

Ministerul de Externe de la Chişinău a declarat că secţiile de votare din Frankfurt, dar şi din Liverpool şi Northampton, înRegatul Unit, au fost vizate de false ameninţări cu bombă „menite doar săoprească procesul de votare”. (Luni, într-o actualizare a situaţiei făcută pentru presă, autorităţile au precizat că ameninţări cu bombă au fost la secţiile de vot din Berlin, Hamburg, Frankfurt, Kaiserslautern, Bologna, Paris,Marsilia, Liverpool, Northampton, Madrid, Minsk, dar şi Bucureşti şi Braşov -n.r.)

Felicitări pentru Maia Sandu

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a felicitat-o pe Sandu, spunând: „Este nevoie de un tip rar de putere pentru adepăşi provocările cu care v-aţi confruntat în aceste alegeri. Mă bucur să continuăm să lucrăm împreună pentru un viitor european pentru Moldova şi poporul său”.

Într-o declaraţie comună, Comisia şi şeful diplomaţiei UE,Josep Borrell, au lăudat autorităţile moldovene „pentru desfăşurarea cu succesa alegerilor, în pofida interferenţelor fără precedent ale Rusiei, inclusivprin scheme de cumpărare de voturi şi dezinformare”, adăugând că „aceste încercări hibride au urmărit să submineze instituţiile democratice ale ţării şi parcursul său european”.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat la rândul său că democraţia a triumfat asupra tuturor interferenţelor şimanevrelor: „Franţa va continua să rămână alături de Moldova în parcursul săueuropean”, a promis el pe X.

Cancelarul german, Olaf Scholz, s-a făcut şi el ecoulacestui sentiment. „Maia Sandu a condus în siguranţă Republica Moldova prinmomente dificile şi a pus ţara pe un curs european. Suntem alături de Moldova”,a declarat el.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat căţara sa salută alegerea europeană a Moldovei vecine. „Moldovenii au făcut oalegere clară - au ales o cale spre creştere economică şi stabilitate socială. Numai o securitate adevărată şi o Europă paşnică şi unită pot garanta fiecărei persoane şi fiecărei familii încrederea de a înfrunta ziua de mâine cu speranţă şi certitudine”, a scris Zelenski, care a şi sunat-o luni pe Maia Sandu şi a invitat-o la Kiev.

Viktor Orban s-a remarcat prin tăcere

Un lider al UE care s-a remarcat prin tăcere imediat dupăvot a fost Viktor Orbán, notează The Guardian. Premierul ungar i-a înfuriat peoficialii UE săptămâna trecută când a zburat în Georgia a doua zi după alegerile parlamentare, după ce a felicitat partidul de guvernământ pro-rusînainte ca rezultatele finale să fie anunţate oficial. În primele 12 ore după ce rezultatele alegerilor din Moldova au devenit clare, Orbán nu a făcut niciun comentariu pentru presa internaţională.

Kremlinul a negat că ar fi intervenit în votul moldovenilor. „Respingem cu hotărâre orice acuzaţie că am interveni cumva înacest proces. Noi nu facem acest lucru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, şi-a prezentat felicitările într-un mesaj care părea să indice alegerile prezidenţiale din SUAde marţi, o cursă care a fost, de asemenea, asaltată de acuzaţii de interferenţă rusă. „În ciuda interferenţei agresive şi masive a Rusiei în alegerileprezidenţiale din Moldova, Maia Sandu l-a învins cel mai probabil pe favoritulMoscovei”, a scris Tusk pe X înainte de anunţarea rezultatelor finale ale alegerilor. „Să sperăm că această tendinţă va continua în următoarele zile şi luni şi în alte ţări”, a adăugat Tusk.

Moldova şi-a depus cererea de aderare la UE în martie2022, la doar câteva zile după ce Ucraina şi-a anunţat intenţia de a deveni, larândul său, stat membru al UE, în urma invaziei la scară largă a Rusiei. Ambeleţări au primit statutul de ţară candidată la UE în iunie 2022, în cadrul unuiproces accelerat.

În perioada premergătoare primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, Comisia Europeană a propus un plan de creştere de 1,8 miliarde euro pentru Moldova, cu scopul de a dubla dimensiunea economiei moldoveneşti în următorii 10 ani. Planul leagă ajutorul financiar (subvenţii şi împrumuturi ieftine) de reforme, dar trebuie încă să fie aprobat de statele membre ale UE şi de Parlamentul European, un proces care durează cinci sau şaseluni, menţionează The Guardian.

Siegfried Mureşan, eurodeputatul român care va conduce discuţiile din partea Parlamentului European cu privire la planul de creştere a Moldovei, a promis că UE va adopta legislaţia cât mai curând posibil „astfel încât să poată permite investiţiile necesare pentru a ajuta ţara să se modernizeze şi să fie pregătită pentru aderarea la UE”. El a descris rezultatul alegerilor drept „o victorie pentru cetăţenii Republicii Moldova şi o înfrângere pentru Federaţia Rusă”.

Cuvinte cheie:
Nu a fost găsit nici un cuvânt cheie.
Distribuie articolul:
Fii la curent cu ultimile știri pe pagina noastră de Telegram
Abonează-te la
Deschide.md