Georgia, pe un butoi cu pulbere: a patra noapte de proteste. SUA suspendă parteneriatul strategic cu Tbilisi

Ţara cu o populaţie de 3,7 milioane de locuitori a cunoscut luni întregi de tensiuni crescânde între partidul de guvernământ Visul Georgian şi opozanţii care îl acuză că urmăreşte politici tot mai autoritare, antioccidentale şi pro-ruse. Criza s-a agravat după anunţul de joi conform căruia guvernul va îngheţa negocierile cu UE timp de patru ani, mii de manifestanţi pro-europeni confruntându-se cu poliţia care a ripostat cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă, potrivit News.ro.

Duminică seara, protestatarii s-au adunat din nou la Tbilisi pe bulevardul central Rustaveli, aruncând cu artificii în poliţie, care a răspuns cu salve de tunuri cu apă.

Preşedinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zourabichvili, a cerut să se facă presiuni asupra Curţii Constituţionale pentru a anula alegerile de luna trecută câştigate de Visul Georgian. Atât opoziţia, cât şi Zourabichvili susţin că scrutinul a fost fraudat.

Potrivit agenţiei georgiene de ştiri Interpress, în afara capitalei demonstranţii au blocat un drum de acces către principalul port comercial al ţării, în oraşul Poti de la Marea Neagră.

Presa georgiană a raportat proteste în cel puţin opt oraşe şi localităţi. Postul de televiziune al opoziţiei Formula a prezentat imagini cu oameni din Haşuri, un oraş cu 20.000 de locuitori din centrul Georgiei, care aruncau cu ouă în biroul local al Visului Georgian şi rupeau steagul partidului.

UE şi Statele Unite sunt alarmate de ceea ce ele consideră a fi îndepărtarea Georgiei de la o cale pro-occidentală şi întoarcerea pe orbita Rusiei. Visul Georgian afirmă că acţionează pentru a apăra suveranitatea ţării împotriva interferenţelor externe.

Cum au reacționat SUA și Rusia

Rusia urmăreşte îndeaproape evoluţia situaţiei. Vicepreşedintele Consiliului rus de Securitate, Dmitri Medvedev, fost preşedinte rus, a declarat că are loc o tentativă de revoluţie şi a scris pe Telegram că Georgia „se deplasează rapid pe calea Ucrainei, în abisul întunecat. De obicei, acest tip de lucruri se termină foarte rău”, a ameninţat el voalat.

Kremlinul însuşi nu a comentat încă ultimele evenimente din Georgia, dar acuză de mult timp Occidentul că încurajează revoluţii în ţările post-sovietice, pe care Moscova le consideră încă parte a sferei sale de influenţă.

Între timp, premierul georgian Irakli Kobahidze a respins criticile Statelor Unite, care au condamnat utilizarea „forţei excesive” împotriva demonstranţilor.

Kobahidze a ignorat, de asemenea, anunţul de sâmbătă al Washingtonului privind suspendarea parteneriatului strategic cu Georgia. El a declarat că acesta este un „eveniment temporar”, iar Georgia va discuta cu noua administraţie a preşedintelui ales Donald Trump atunci când aceasta îşi va prelua mandatul în ianuarie.

Tensiunile riscă să se agraveze

Preşedinta Zourabichvili a declarat sâmbătă că va refuza să demisioneze la sfârşitul mandatului său, la sfârşitul acestei luni, pe motiv că noul parlament este ilegitim şi nu are autoritatea de a-i numi succesorul.

Kobahidze a declarat că înţelege „starea emoţională” a lui Zourabichvili. „Dar, desigur, la 29 decembrie va trebui să îşi părăsească reşedinţa şi să predea această clădire unui preşedinte ales legitim”, a spus el.

Sute de diplomaţi şi funcţionari publici au semnat scrisori deschise în care afirmă că suspendarea negocierilor cu UE este ilegală, deoarece obiectivul aderării la blocul comunitar este consacrat în Constituţia Georgiei.

Ministerul de Externe al Georgiei a afirmat într-o declaraţie că statele străine încearcă să „intervină în funcţionarea instituţiilor unui stat suveran”, iar o astfel de acţiune este inacceptabilă.

În cea mai mare parte a perioadei care a urmat prăbuşirii Uniunii Sovietice în 1991, Georgia s-a orientat puternic spre Occident şi a încercat să slăbească influenţa Rusiei, în faţa căreia a pierdut un scurt război în 2008. Georgiei i s-a promis o eventuală aderare la NATO, iar anul trecut a devenit candidat oficial pentru aderarea la UE.

Însă opozanţii interni şi guvernele occidentale au devenit din ce în ce mai îngrijoraţi de faptul că Visul Georgian intenţionează - în ciuda negărilor sale - să abandoneze această cale. În iunie, a promulgat o lege care obligă organizaţiile neguvernamentale să se înregistreze ca „agenţi străini” dacă primesc mai mult de 20% din finanţare din străinătate. În septembrie, parlamentul a aprobat o lege care restrânge drepturile LGBT.

Guvernul afirmă că apără suveranitatea ţării şi încearcă să evite ca aceasta să aibă soarta Ucrainei, fiind târâtă într-un nou război cu Rusia.

Şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, care a preluat funcţia duminică, şi-a exprimat solidaritatea cu manifestanţii. „Suntem alături de poporul georgian şi de alegerea sa pentru un viitor european”, a postat ea pe X.