Dumitru CRUDU // O bătaie în toată legea în timpul unui antrenament de fotbal


Alexandru,în vârstă de 18 ani, slab, scund, cu părul castaniu, vâlvoi, împinge mingea cu piciorul pe terenul de fotbal, pustiu la această oră. Aleargă după minge dintr-un capăt al terenului în celălalt, mai întâi încet si apoi tot mai repede si mai repede, scuturând roua de pe firele de iarbă de pe gazon. Orbit de soarele care tâsneste de după un copac, îsi închide ochii. Sutează cu ochii închisi si când si-i deschide vede că mingea se zbate ca un peste în plasa de poliester, poleită de primele raze ale soarelui. O scoate de acolo si o conduce cu piciorul spre linia cu var. Simulează că fentează si driblează, după care o sutează în cealaltă poartă goală, de la mijlocul terenului. Mingea se strecoară în vinclu. Execută cornerul si mingea pătrunde în vinclu. Sprintează, se opreste, iar sprintează. O loveste cu sete de la coltul careului de cinci metri si se năpusteste după ea, dând nebuneste din mâini si din picioare, pentru a nu o lăsa să iasă în aut. Pe tusă se iveste un bărbat cu sapa în spate. Traversează de-a curmezisul gazonul si iese în drum. După el vin si alti oameni cu sapele , coasele sau secerile în spate, despicând în diagonală terenul de fotbal. Alexandru aleargă printre ei, cu balonul la picior. Oamenii îl ocolesc. Se fac că nu-l văd. Prin alunecare, Alexandru întoarce mingea din aut înapoi pe teren. Sare în picioare si o expediază spre poartă. Mingea zboară peste capetele oamenilor cu furci si topoare în spate pătrunzând în perimetrul buturilor si Alexandru îsi scoate tricoul de pe el si îl flutură deasupra capului,jubilând. O bătrână, cu o sapă în spate, se uită peste umăr la el si îsi face cruce.
-Doamne apără-mă si păzeste-mă.
De la mijlocul terenului, Alexandru expediază la firul ierbii mingea în poarta goală în timp ce Iulia si Vlădut dorm îmbrătisati, dezbrăcati, într-un pat cu cearceafuri albe si cu corlate de fier. Iulia, cu un picior aruncat peste gleznele păroase ale lui Vlădut. Plapuma le alunecă pe podea. Găinile cotcodocesc si cocosii cântă în curte. Iulia se cuibăreste cu capul pe pieptul lui Vlădut. Brusc afară răsună sirena unei ambulante si Iulia sare speriată din pat si se uită la ceas. Îngrozită, lipăie spre usă.
Iulia face dus, cu usa deschisă.
Iulia se furisează în cameră, înfăsurată într-un prosop rosu. Îsi trage de sub ceafa lui Vlădut chilotul ei rosu, cu grijă, ca să nu-l trezească si îl îmbracă în grabă. Prosopul îl lasă pe spătarul scaunului, iar de sub masă îsi pescuieste fusta si bluza. Se îmbracă în fugă. Apucă plapuma de pe podea, si îl acoperă pe Vlădut. Îl pupă pe obraz si pe nas si trage draperiile ca să nu pătrundă lumina de afară. Se îndreaptă în vârful picioarelor spre usă.
Tanti Eleonora târâie prin bucătărie un sac cu cartofi. Prin fata ei fuge un sobolan. Bătrâna bucătăreasă lasă sacul si înhată o mătură. Cu mătura în mână, aleargă după sobolan.
Acesta fuge în zig-zag si bătrâna izbeste cu coada măturii în podea, când în stânga, când în dreapta sa, fără să-l nimerească. Usa se deschide si intră Iulia. O surprinde cu mătura înăltată deasupra capului, gata s-o lovească. Bătrâna cu păr cărunt si cu fata zbârcită gâfâie.
-Ce faci, tanti Eleonora? O întreabă Iulia, mirată.
-Un sobolan, îi răspunde bucătăreasa.
-Iar?
Cu ambele mâini, Alexandru fixează cu grijă mingea exact la punctul de la unsprezece metri. Se dă câtiva pasi înapoi, după care se năpusteste ca o vijelie spre ea, si o loveste cu toată laba piciorului. Mingea se înaltă si cade în plasă, de unde se rostogoleste îndărăt, oprindu-se la marginea careului de cinci metri. Cu bratele ridicate spre cer, Alexandru îi multumeste lui Dumnezeu. Topăie de bucurie.
Pe scările scolii, domnul Ciobanu cu un chipiu pe cap, după care îsi ascundă chelia lucitoare, îi mână spre stadion pe elevii săi de la echipa Speranta Cetâreni, care păsesc în
fata lui cu palmele la gură, căscând somnorosi. Îi împinge cu palmele din spate sau îi loveste prietenos cu mâna peste ceafă.Toti sunt îmbrăcati în tricourile echipei Speranta Cetâreni, în care e îmbrăcat si Alexandru. Traversează curtea inundată de soare. În jurul domnului Ciobanu îsi împleticesc picioarele Doru, cu părul blond, dat cu briantină si prins în coadă, si Zosim, cu un cercel în urechea dreaptă. Imediat după ei se târâie Fiodor, tatuat pe grumaz si pe ambele brate. Antrenorul le arată cu mâna spre Alexandru care aleargă cu mingea la picior, singur, pe terenul de fotbal, din ce în ce mai repede.
-Bă, de ce el e deja pe stadion, iar voi încă nu? Îi întreabă antrenorul pe jucători.
-Păi el e nebun, domn antrenor, oare nu stiati asta? îi spune Zosim.
-Lui nu i-a spus nimeni că antrenamentul de aseară s-a terminat, domn antrenor. El încă n-a aflat, chicotește Doru.
-Vreti să ne antrenăm si noaptea? unde face Fiodor.
-Da, vreau. Vreau să vă antrenati si noaptea.
-Încă n-am căpiat, domn antrenor, îl sfidează Doru.
-Vreti să ajungem si noi nebuni?îl înfruntă și Zosim.
-Alegerea e a voastră. Vedeti cum aleargă. Cum dă totul din el pe teren. De asta si e cel mai bun dintre voi si e titular în echipă si titular va fi si la turneul din Chisinău, iar voi cum ati fost niste biete rezerve, asa si veti rămâne toată viata.
-Pe dracu e cel mai bun, îl contrazice Doru.
-Gura, bă, si zoriti pasii că ne prinde seara pe drum, se enervează antrenorul și îi împinge din spate spre terenul de fotbal.
Prin usa deschisă, Iulia se uită după Vlădut care se îndreaptă cu trusa pe umăr, spre stadion. Doamna Eleonora vine si închide usa.
Alexandru sprintează, se opreste, iar sprintează, apoi sutează.
După ce intră pe stadion, Vlădut se loveste cu palma peste frunte de parcă ar fi uitat ceva si se întoarce îndărăt.
Cu trusa pe umăr, traversează curtea scolii. Se opreste sub fereastra bucătăriei. Îsi suge burta, si-si înfoaie bluza de la trening ca să nu se vadă că e gras. Îsi scoate un pieptene din trusă si-si piaptănă părul pe spate. Împinge usa bucătăriei.
Alexandru bate corner.
Vlădut pătrunde în bucătărie în vârful picioarelor, ca să nu- l audă tanti Eleonora, aplecată deasupra unui ceaun. Iulia îi face un semn cu mâna să iasă din bucătărie si să-l astepte afară.
Vlădut închide usa după el si îsi suge burta.
Iulia ia căldarea cu lături în mână. Bucătăreasa o oprește supărată.
-Unde te duci, fato?
-Să vărs lăturile astea.
-Acum?
-Da când, tanti Eleonora?
-Bine, varsă-le. Da să nu stai mult.
Iulia iese cu căldarea cu lături în mână. Vlădut o îmbrătisează.
-Stai să pun căldarea asta jos, îi spune Iulia în șoaptă.
Iulia pune căldarea pe asfalt si il lasă pe Vlădut s-o îmbrătiseze si s-o pupe. Băiatul o încolăceste cu bratele si o strânge la piept. Bucătăreasa o strigă din bucătărie.
- Iulia, tu încă nu te-ai întors?
Iulia se porneste spre bucătărie, dar în timpul ăsta îi șoptește peste umăr lui Vlăduț.
-Nu pleca. Asteaptă-mă. O să revin peste cinci minute.
Vlădut se ascunde în curte, după un tei rotat.
Tanti Eleonora curătă o ceapă. Iulia intră în bucătărie cu mâinile goale. Tanti Eleonora o măsoară din cap până în picioare, cu cutitul în mână.
-Si căldarea unde e?
-Care căldare?
Fără să-i răspundă, Tanti Eleonora o asează în locul ei pe scaun, îi pune cutitul într-o mână si căpătâna de ceapă în cealaltă. Și se îndreaptă spre usă. Ia căldarea de acolo unde a lăsat-o Iulia și intră în grădina scolii.
Iulia decojeste ceapa si lăcrimează.
Tanti Eleonora aruncă căldarea cu lături peste trunchiul teiului. Toată zoaia i se scurge lui Vlădut în cap.
-Of, strigă Vlădut și sare de după tei si fuge spre stadion.
-Încă un sobolan, tună tanti Eleonora. Cum s-au mai înmultit sobolanii ăstia in ultima vreme.
Alexandru bate un nou corner. Mingea se izbeste de bara transversală si ricosează în aut. Toti fotbalistii care intră pe teren sar peste ea si aceasta se rostogoleste în tribune. Alexandru o scoate dintre două scaune si revine pe terenul de fotbal, jonglând cu mingea pe frunte. Anton aleargă spre el cu o carte despre Gică Hagi în mână.
-Alexandru, ti-am adus cartea.
-Las-o pe bancă.
În timp ce Alexandru jongleaxă cu mingea, le vede pe cele cinci fete- Corina, Roxana, Cristina, Vlada si Daria- cum urcă în tribune si cum le fac din mâini fotbalistilor iesiti la încălzire.
-Salut, băieti!
Toată lumea aleargă pe pista de atletism. Alexandru aleargă primul si toti ceilalti se târâie după el.
Antrenorul îi cheamă în jurul lui.
-Băieti, văd că nu vă puteti nicidecum trezi. Mi se pare că ati avut o noapte cam agitată ieri. După exercitiul ăsta o să vă dispară pofta de somn. O să faceti genuflexiuni cu un coleg pe umeri. Alexandru o să-l ia pe Doru în spate, Zosim, pe Angelo, Anton, pe Fiodor si tot asa. Începem.
Antrenorul umblă printre ei ca nimeni să nu triseze. Primul se prăbuseste Anton. Apoi Angelo si pe urmă Viorel. Unul după altul, toti fotbalistii se prăbusesc pe pământ si în picioare mai rămâne doar Alexandru. El continuă să se aseze si să se ridice cu Doru pe umeri. Îsi îndoaie si-i dezdoaie genunchii, cu Doru în cârcă, fără a da semne că a obosit.Ceilalti se schimbă cu rolurile. Cine stătea în cârcă, îsi ia colegul în spate si începe să facă genuflexiuni. Antrenorul numără.
-Unu, doi, trei, patru.
Fiodor se prăbuseste după a patra îndoire a genunchilor.
-Hai Fiodor, scoală-te, îl îndeamnă antrenorul si catără-te în spatele lui Anton, ce mai astepti. Anton, bagă cărbuni! Hai, continuati, nu vă opriti.
-Alexandru ia mai lasă-l tu si pe Doru să facă genuflexiuni cu tine în spate.Doru, ia-l în cârcă pe Alexandru. Dă-i bătaie. Unu, doi, trei, patru.
Doru cade în genunchi si se prăbuseste pe burtă. Alexandru reuseste să iasă de sub el, fără să pățească ceva.
Pe tusă apar trei tineri, toti în cămăsi albe si doi dintre ei legati cu prosoape albe de-a curmezisul pieptului. Cel din mijloc, cel fără prosop, tine o căldare cu vin într-o mână si o cană în cealaltă. Intră pe teren cu căldarea cu vin, însotit de cei doi flăcăi legati cu prosoape albe.Merg spre antrenor si spre jucători.Antrenamentul se întrerupe.Jucătorii îl împresoară.
-Eu sunt Victoras, fratilor. Sunt cu vreo patru ani mai mare ca voia, am jucat și eu fotbal în echipa asta, antrenat de domnul Ciobanu. Domnul Ciobanu mă stie foarte bine. Nu-i asa, domn antrenor?
Scoate din căldare o cană de vin si se apropie cu ea în mână de jucători. Toti fug. Nimeni nu primeste să bea cana de vin. Îl refuză si domnul Ciobanu. O bea Victoras.
-Eu mă însor azi. Cu Sveta, unii dintre voi cred că o stiu. Domnul Ciobanu, băieti, vă invit la nuntă.
Domnul Ciobanu vine la el si îl apucă de umeri si-i spune ceva la ureche, după care îl scoate de pe teren. Din urma lor vin si cei doi tineri legati cu prosoape albe. La iesirea de pe stadion, Victoras se mai întoarce încă o dată spre fotbalisti si le strigă peste umăr.
-Băieti, eu mă însor azi. Sper din tot sufletul să veniti. Nunta-i la club. Auziti muzica? Muzicantii deja repetă. O să veniti, domnul Cibanu? Sper din tot sufletul să veniti. Nu trebuie să puneti nimic pe masă. Eu nu de asta vă chem.Auziti muzica? Diseară o să cânte si mai dihai! Veniti, băieti!Veniti la nunta lui Victoras!
Victoras si flăcăii legati cu prosoape albe dispar după poarta stadionului, chiuind.
Toti jucătorii stau asezati la o masă si mănâncă. Cântă muzica. Lumea dansează. Antrenorul dansează cu mireasa. Doru îl îmbrătisează pe Alexandru si-l pupă pe obraz.
Domnul Ciobanu iese cu un caiet în mână pe teren. Bate din palme.
-Toată lumea să vină la mine.
Cu mingea la picior si cu broboane de sudoare scurgându-i-se pe frunte, Alexandru se alătură jucătorilor, care se adună în jurul domnului Ciobanu, la mijlocul terenului. Vine si Doru, păsind tantos. Doru e cu un cap mai înalt decât oricare dintre ei, si toti îi fac drum să treacă. El înaintează, astupându-si cu palma un căscat. Nu-l salută pe Alexandru.
Nimeni dintre ei nu-l salută pe Alexandru. Doru îl izbeste cu umărul si trece mai departe. Vine si Vlădut, murdar din cap până în picioare. Îsi scoate bluza si o pune la uscat pe gard.Stau aliniați unul lângă altul. Pe tot stadionul răsună doar vocea antrenorului.
-O să jucăm un meci de antrenament, ca să vedem cum stăm înainte de acest turneu. Echipa lui Alexandru contra echipei lui Doru.
Vlădut se apropie de Alexandru și îi șoptește la ureche.
-Nu mă place bucătăreasa. O să-ti povestesc mai târziu. Are ceva cu mine.
Ciocul mic când eu vorbesc, Vlădut, țipă antrenorul.
Jucătorii se împrăstie pe cele două jumătăti ale terenului.
Domnul Ciobanu fluieră si Alexandru bate lovitura de începere. Anton primeste mingea si îi pasează înapoi lui Alexandru, care sutează si înscrie primul gol. Doru repune
mingea în joc de la mijlocul terenului, pasându-i lui Fiodor, care vrea să străpungă apărarea pe flancul stâng, dar pierde mingea în fata lui Viorel, care o expediază peste capetele jucătorilor pe partea cealaltă a gazonului, acolo unde se află Alexandru, care o opreste cu genunchiul si o împinge înainte cu talpa. Îi driblează pe Fiodor si pe Doru si sprintează spre poartă. Îl driblează si pe Zosim si se opreste cu mingea pe linia portii, asteptându-l pe portar să se scoale de jos si să se arunce după minge. Îl evită din nou si bate gol cu călcâiul.
Antrenorul apare cu mingea în mână la mijlocul terenului, unde-i cheamă pe Doru si pe Alexandru. Cei doi căpitani se opresc fată în fată si se uită la antrenor. Domnul Ciobanu
aruncă mingea. Amândoi sar cu capul spre ea. În timp ce sare după minge, Doru se izbeste cu umărul în umărul lui Alexandru, secerându-l la pământ. Domnul Ciobanu fluieră fault. Alexandru se scoală de jos si execută imediat lovitura de pedeapsă.
Iulia scoate lingura de lemn din oala de bors si o pune pe
blatul mesei, asa murdară cum e. În spatele ei, cufundată în gânduri, bucătăreasa curătă cartofi. Iulia se furisează spre usă. Calcă pe podea, ca pe ouă. Tanti Eleonora scapă din mână un cartof curătat pe jumătate si se apleacă să-l ridice.
Iulia încremeneste locului si stă ca o stană de piatră. Asteaptă. Se uită încordată la bătrâna bucătăreasă. Tanti Eleonora îsi dezdoaie spatele si ia cutitul în mână. Iulia deschide usa, cu capul intors spre tanti Eleonora.
Iulia inchide usa cu grija. Aude pasii bătrânei prin bucătărie si se lipeste de perete. Pasii bucătăresei se îndepărtează si Iulia o rupe la fugă. Din mers, îsi scoate sortul alb de bucătăreasă si cu el în mână aleargă spre stadion. Urcă în tribune, alături de celelalte fete.
-Hei, Iulia! O strigă Vlăduț.
Iulia îi trimite o bezea în aer, apoi le îmbrătisează pe fete.
Zosim trimite mingea, din coltul careului de cinci metri,
spre acea portiune de teren în care se află Doru. Mai multi jucători aleargă spre ea, dar primul la minge ajunge Doru, care sare înainte cu pieptul, oprind-o în aer si culcând-o în iarbă cu piciorul drept. Alexandru îl deposedează însă rapid. Saltă balonul peste Doru, si îl sutează din zbor. Zosim sare să-l prindă, dar abia-abia de-l agată cu vârful degetelor.
Alexandru vede cum mingea intră în plasă. Zosim izbeste de ciudă cu pumnul în pământ. Alexandru înaintează spre coechipierii săi, cu bratele ridicate spre cer.
-Alexandru, te iubim, scandează Corina.
-Fără tine nu trăim! O completează Cristina.
Alexandru se întoarce cu fata spre fete si le multumeste, ducându-si mâna la inimă. Aleargă si Doru spre tribuna fetelor, cu degetul arătător, lipit perpendicular pe buze, rugându-le să tacă.
-Gu-ra! Gu-ra!
Iar fetele îi răspund.
-A- lex-an- dru! A- lex-an- dru!
Brusc, începe să plouă cu găleata si toti fug în vestiar. Inclusiv, fetele din tribune.
Domnul Ciobanu bea o cafea pe terasa unei cafenele, asteptând să se termine ploaia. Vine Doru. Se asează pe scaunul din fata sa.
-Antrenamentul o să-l reluăm îndată cum se opreste ploaia, dacă asta ai vrut să mă întrebi.
-Nu, nu asta. Nici nu stiu cu ce să încep.
-Care-i treaba?
-Nu stiu cum să vă spun.
-M-ai făcut curios, imbecilule.
-Matale îl tii în sân, dar stii ce spune despre matale când nu esti de fată?
-Cine?
-Favoritul matale.
-Dorutule, mi se pare că tu îl sapi ca să-i iei locul. Degeaba te scremi, că e mai bun ca tine.
-Eu am înregistrat totul. Vreti să ascultati ce spunea el despre dumneavoastră în timp ce matale dansai cu mireasa?
-Nu, categoric nu.
-Ascultati la mine, o să vă ardeti la fel ca si cu Gion, care, de când joacă la FCSB, nici nu mai vrea să audă de matale. Vreti să vă ardeti la fel? Vă priveste.
-Bă, auzi, tu să nu-mi vii niciodată cu bârfe la mine că n-am să pun botul. Auzi, bă!!! Mars de aici cât e lucru cu cinste. Nu-mi plac bârfitorii si intrigantii, s-o tii minte asta o dată si pentru totdeauna.
Antrenorul e din ce în ce mai iritat. Tropăie din picioare. Strigă.
-Reluăm antrenamentul. Toată lumea să iasă pe terenul de fotbal.
-Dar mai plouă, domn antrenor, protestează Zosim.
-Nu contează. Reluăm imediat antrenamentul.
-Si prânzul? crâcnește și Fiodor.
-O să mâncăm după.
Meciul se reia, cu Doru bătând lovitura de începere. Fiodor primeste mingea si i-o întoarce lui Doru, care sutează spre poarta lui Angelo, dar balonul zboară pe deasupra barei transversale, împrăstiind un cârd de gâste. Angelo repune mingea în joc din coltul careului de cinci metri. Mingea este receptionată de Alexandru, care crosetează apărarea adversă si sutează.
-Go-o-o-o-o-ol! strigă Roxana.
-A-le- xan- dru! urlă și Daria
-Alexandru, te iubim,
Fără tine nu prânzim! Scandează Veronica.
-Alexandru, cu tine
Până si Iulia tine, răcnește Cristina, îmbrățișând-o pe Iulia, care strigă.
-A- lex- an- dru! A- lex- an- dru!
Doru se întoarce cu fata spre fete si îsi lipeste degetul arătător, perpendicular, pe buze, cerându-le să tacă.
-Ciocul mic!
Doru le face un nou semn cu mâna să tacă. Fetele îl huiduie.
-Hu-u-u-u-u!
Mingea e din nou la Alexandru, care trece lejer printre doi fundasi, fiind tot mai aproape de poarta apărată de Zosim. Sutează si portarul deviază mingea în aut. Anton merge să execute cornerul. Alexandru este marcat de Doru, care umblă peste tot după el. Alexandru fuge spre stâlpul din dreapta ca si Doru îl apucă de tricou si i-l rupe. Anton sutează si Alexandru sare în aer ca să lovească mingea cu capul. Sare si Doru si îl izbeste cu cotul în gură, rupându-i în dinte.
Mingea ricosează în aut.
Alexandru îsi culege dintele din iarbă si cu el în mână aleargă spre domnul Ciobanu Antrenorul îl trimite înapoi pe teren ca să contue jocul. Alexandru își pune dintele în buzunar și se întoarce în iarbă, iar în timp ce el fixează balonul în punctul cu var, o vede pe tanti Eleonora, în sortul ei alb, cum urcă în tribune si o apucă pe Iulia de mână si o trage după ea și cum fata o imploră.
-Încă cinci minute, tanti Eleonora!
-Si lor ce-o să le dau de mâncare? Mingea asta?
Tanti Eleonora o trage de mână, până o scoate pe Iulia de pe stadion.
Domnul Ciobanu fluieră si toti băietii isi dezlipesc ochii de la Iulia, pe care doamna Eleonora o târâie după ea spre bucătărie. Alexandru si Anton se află la mijlocul terenului si îsi pasează mingea de la unul la altul. Anton încearcă să se demarce, în timp ce Alexandru driblează doi jucători.
Ajunge fată în fată cu Doru.
Alexandru trece de Doru, si se pregăteste să suteze, când îl aude pe acesta strigându-i din urmă.
-Alexandru, mă-ta e o curvă.
-Ce-ai spus, bă?
Alexandru lasă mingea si aleargă spre Doru, care fuge printre jucători .
-Ce-ai spus, bă?
Alexandru îl ajunge din urmă si sare cu tălpile înainte, în picioarele lui Doru, doborându-l la pământ.
-Ce-ai spus, bă? Ia mai repetă o dată.
-Mă-ta e o curvă.
Alexandru se apleacă deasupra lui si-l scuipă în ochi.
-Dacă mai spui asta o dată, te omor, pui de cătea ce esti.
-Bă, mă-ta e o curvă!
Alexandru îl loveste cu laba piciorului în testicule. Doru se apucă cu mâinile de ouă si urlă. Angelo si Anton îl îndepărtează pe Alexandru. Doru urlă. Vlădut se apleacă deasupra lui Doru si îl examinează.
-Ce are, mă? Îl întreabă antrenorul.
-L-a lovit în ouă. De asta, urlă, nechează Vlăduț.
-Eu te întreb de picioare. Uită-te dacă nu i-a rupt cumva picioarele?
Vlădut îi examinează gleznele.
-Ei?
-Are o entorsă.
Antrenorul îi palpează si el glezna.
-Da, are o entorsă.
În două zile o să-i treacă, îl liniștește Vlăduț.
-Si unde-i gheata, mă? Îl apucă amocul pe antrenor.
-O aduc imediat.
-Ar trebui s-o ai mereu la tine.
Alexandru îl vede pe Vlădut cum fuge printre jucători, spre marginea terenului. Antrenorul îl ajută pe Doru să se ridice din iarbă. Îi trece o mână peste umăr si îl conduce spre banca de rezerve. Doru schioapătă.
Vlădut intră în bucătărie, unde tanti Eleonora si Iulia taie varză, asezate pe scaune. Vlădut vrea s-o pupe pe Iulia pe buze, dar fata îsi fereste gura într-o parte.
-Nu vezi că se uită la noi hoașca aia? îi spune ea în șoaptă.
-Ei si ce dacă se uită?
Vlădut trece pe lângă tanti Eleonora si deschide frigiderul, de unde scoate o pungă cu dovlecei înghetati.
-Da ce treabă ai tu cu bostăneii mei?
-Si-o rupt cineva piciorul.
-Mi se rupe mie că si-o rupt cineva piciorul. Eu din ce am să fac bors? Pune-i înapoi, sau te pun pe tine în oală.
Vlădut nu vrea, iar tanti Eleonora sare la el. Ambii trag de pungă. Iulia îl întreabă pe Vlăduț la ureche.
-Cine si-a rupt piciorul?
Vlăduț îi șoptește la ureche.
-Doru.
-Nu se poate, țipă Iulia.
Bucătăreasa lasă punga din mână si se intoarce spre fată.
-Ce ai pătit, fato?
-Un sobolan.
-Unde?
-Acolo.
-Iar.
-Da.
-Ia mătura si ucide-l.
-Ucide-l matale. Eu ma tem de sobolani.
Tanti Eleonora ia matura si se porneste în directia în care-i arată Iulia că ar fi sobolanul, iar în timpul ăsta Vlădut fuge afară cu punga cu dovlecei în mână, gâfâind.
Bucătăreasa umblă cu mătura în mână prin bucătărie.
-Șobolanii ăstia o să ne omoare.
Alexandru îl vede pe Vlădut iesind în fugă din bucătărie.Domnul Ciobanu îl ajută pe Doru să se culce pe bancă. Vlădut apare in fata antrenorului cu punga cu dovlecei in mana. Antrenorul îl întâmpină contrariat.
-Ce-i asta, Vlădut?
-Gheată.
-Dar nu-i o pungă cu dovlecei?
-Da, dar îs înghețați.
-Bine, fie. Numai ciocul mic si joc de glezne, Vlădut. Ai auzit?
Vlădut îi fixează lui Doru pe gleznă punga cu dovlecei cu ajutorul unei benzi de tifon.
Doamna Eleonora taie varza pe masă. Iulia se furisează în vârful picioarelor spre usă.
Iulia aleargă prin curte.
Iulia apare pe tusă si se uită la jucătorii îngrămăditi în
jurul lui Doru. Domnul Ciobanu se apropie de Alexandru care jonglează cu mingea. Îl apucă de piept.
-Cum ai putut, bă, să-l lovesti din spate, pe un om fără minge?
-Da el stiti cum o numit-o pe mama?
-Stiu.
-La fiecare antrenament mă înjură. Mă scuipă si mă înjură. Oare nu credeti că are si răbdarea mea limite?
-Tu crezi că, dacă esti cel mai bun din echipa noastră, ti se îngăduie orice?
-Dar, dacă si pe mama dumneavoastră ar fi înnegrit-o la fel, cum ati fi reactionat?
-Nu stiu, dar în niciun caz nu i-as fi rupt picioarele.
-Dar nici eu nu i le-am rupt, domn antrenor. Simulează.
-Tu, pe deasupra, îmi mai însiri si tromboane, Săndutule?
-Dar vă spun drept, eu nici nu l-am atins. El joacă teatru.
-Dar nu ai sărit tu cu tălpile pe gleznele lui?
-Am vrut doar să-l sperii, domn antrenor.
-Tu să nu mă iei de fazan, Sădutule, că nu sunt. Pentru asta, la turneu ai fi încasat un cartonas rosu si ne-ai fi lăsat în zece oameni. Nu te gândi doar la tine, prietene, ci si la restul echipei. E nesportiv ce-ai făcut. Te-ai purtat ca un derbedeu, ti-o spun deschis. Chiar si dacă esti cel mai bun dintre noi, trebuie să respecti si tu niste reguli. Ceea ce-ai făcut nu are nicio scuză, oricât de talentat ai fi. Piei din ochii mei.
-Dar mie cum de mi-a rupt dintele?
-Închide-ti fleanca, tărănoiule!
-Da tu nu tot tăran esti, bă?
-Nu-s, bă. Tatăl meu are magazinul său, tăranule.
-Bă, tărane, cum ai putut tu să dai în Doru?
Zosim, Liviu, Fiodor sar la Alexandru să-l bată. Angelo îi ia apărarea.
-Nu pune-ti mâna pe el că fac moarte de om.
-Ia uite-l si pe viteazul ăsta, îl înfruntă Fiodor.
Se îmbrâncesc unii pe altii. Îsi trag pumni. Zosim îl loveste cu capul în piept si Alexandru se răstoarnă pe spate. Fiodor îl loveste cu picioarele în burtă. Angelo îl ia pe Fiodor în brate si îl aruncă într-o parte. E mare busculadă. Lui Alexandru din nas îi curge sânge si Vlădut îi dă un ghemotoc de vată ca să si-l pună în nas. Antrenorul fluieră. Vine între ei suflând în fluier. Îi îndepărtează din jurul lui Alexandru, pe care-l ajută să se ridice în picioare.
-Toată lumea să mă asculte foarte atent.
Fiodor se apropie, scrâsnind din dinti.
-Țăranul.
-Fiodor, când eu vorbesc, închide-ți pliscul. Ai înteles, mă?
-Am înteles, domn antrenor.
-Ce-i cu voi, băieti?
Antrenorul umblă printre ei si îi priveste în fată.
-Eu pe voi vă întreb.
Antrenorul merge roată în juru lor.
-Ce se întâmplă cu voi? De unde rivalitatea asta între voi? De unde atâta ură si dusmănie?
Domnul Ciobanu le vede pe fete.
-Fetelor, voi, plecati acasă, iar tu Iulia, la cratită.
Fetele pleacă. Pleacă si Iulia, parcă nevrând. Antrenorul arată cu mâinile după fete.
-Asta e din cauza lor?
Fiodor si Angelor chicotesc.
Iulia, asteaptă un pic. Spune-i doamnei Eleonora că azi să n-o să mai mâncăm la prânz.
Fata îl priveste nedumerită. Toată lumea îl priveste nedumerită.
-Hai, valea, si nu te mai uita asa la mine, de parcă m-ai vedea prima dată. Băieti, au mai rămas doar două zile până la cel mai important turneu din viata voastră.
Antrenorul umblă printre ei cu mâinile ținându-se de cap.
-Iar voi vă dusmăniți într-un hal fără de hal.
Anton tușește si domnul Ciobanu se uită urât la el. Lui Angelo îi țârâie mobilul.
-Stinge dracului mobilul ăla sau ți- l sparg de cap.
Angelo își stinge mobilul.
-Ne-am pregătit un an întreg de acest turneu si acum o să-l futem pe ultima sută de metri, si din ce cauză, din ce cauză, Fiodor, tu poți să-mi spui?
Fiodor tace.
-Din cauza orgoliilor. Din cauză că toti vă credeti foarte buni. Din cauză că toti vreti să jucati în primul unsprezece, că nimeni nu vrea să fie rezervă. De asta, vă urâti asa. Dar asta, Fiodor, e imposibil. E imposibil ca toti să fiți titulari. Unii mai trebuie să mai stea si pe banca de rezerve si să-si aștepte rândul. Cred că cu totii avem nevoie de o pauza.Măcar pentru a ne mai calma un pic nervii. Unii sunt prea orgolioși, iar altii n-au caracter deloc. Da, stiu că Doru l-a provocat pe Alexandru, dar important e să nu te lasi provocat, frate. Un mare jucător nu se lasă niciodată provocat. Un mare jucator este si un mare caracter. Vă dau liber două zile. Hai, marș acasă.
Apare tanti Eleonora, iar din spatele ei se iveste Iulia.
-Si cu mâncarea ce facem? îl întreabă bucătăreasa.
-Habar nu am. Asta nu-i treaba mea. Puneti-o la frigider.
-Nu avem noi frigidere asa de mari.
-Atunci aruncati-o. Sau împărțiți-o în sat. Toată lumea - acasă. Nu mai vreau să mai văd pe nimeni. Să rămână doar Doru ca să-și trateze glezna. Toți ceilalți- acasă. Vă aștept peste două zile. Fiodor si Zosim, ajutați-l pe Doru să meargă în dormitor. Restul, ciocul mic și pasul mare.
Toată lumea părăseste stadionul, inclusiv Alexandru. Ultimii Fiodor si Zosim, care îl ajută pe Doru să meargă. Toti intră în clădirea scolii ca să-si ia gentile.
În hol, îi așteaptă bucătăreasa, care le face un semn cu mâna s-o urmeze în bucătărie. Doar Iurie si Liviu merg după ea, uitându-se hoteste peste umăr, pe când toti ceilalți se duc în dormitor, ca să-si ia gentile.
În drum, jucătorii fac autostopul, iar printre ei e si Alexandru.
Pe stadion au mai rămas doar domnul Ciobanu si Vlădut. Antrenorul se uită în trusa acestuia.
-Vlădut, nepoate, trusa asta a ta e cam goală. Si ce-ai făcut tu cu banii pe care ti i-am dat?
Vlăduț scoată dintr-un buzunar un șomoiag de bani. I-l arată.
-Sunt la mine. Nu am cheltuit niciun bănut.
-Vii cu mine să-mi iau masina de acasă si mergem la Ungheni. Tu nu ai nici măcar pastile din alea, îti dai seama.
Antrenorul si Vlădut se rotesc în jurul unui Mercedes negru parcat, în curte. Antrenorul ăi spune.
-L-am cumpărat înainte de cantonament, direct din Germania. E nou-nout. Nimeni din satul nostru nu mai are asa ceva, în afară de primar. E cu motor hibrid. Să vezi cum mai merge.
Alexandru opreste o cisternă de lapte si băietii se înghesuie în fața cabinei. Șoferul le spune.
-Eu merg la Manoilesti.
-Atunci mă iei? Îl întreabă Andrei.
-Urcă.
Andrei urcă si cisterna pleacă. Alexandru se întoarce în drum. Opreste un tractor.
Tractoristul îi întreabă.
-Merge cineva la Rezina?
În remorcă se catără Viorel, Leo si Vadim. Tractorul pleacă. Din urma lui pleacă cu bicicletele Fiodor si Zosim.
Alexandru o ia pe jos. Apoi se opreste brusc în mijlocul drumului si-si răscoleste în sacosă. Se întoarce pe stadion.
Când trece de zona tribunelor, Alexandru il vede pe Doru dansând si fluturând deasupra capului mobilul, de unde răsună o melodie a băietilor de la Karla s Dreams. Doru cântă împreună cu băieții din Karla s Dreams.
-Da tie ti-i pohui De toată lumea.
Doru, cu bustul gol, si Iulia, cu o sticlă de bere în mână, dansează frenetic. Alexandru vede că Doru nu mai schioapătă deloc. Se izbeste în el, îi smulge mobilul si-l aruncă îndărăt, peste cap. Îi smulge si Iuliei sticla de bere din mană si o aruncă într-o parte.
-Simulantule si provocatorule!
Doru se năpusteste la el, ca să-l lovească cu un pumn în fată. În ultimul moment, Alexandru se fereste într-o parte si Doru cade pe burtă. Alexandru sare cu genunchii pe spatele lui si îl apucă cu mâna de coadă si il izbeste cu capul în pământ. Iulia țipă. Țipă și Doru.
Iulia aleargă după sticla de bere. O recuperează. Fuge cu ea în mână spre cei doi. Îl loveste în ceafă pe Alexandru, care alunecă de pe Doru și se prăbuseste, în iarbă. Doru se ridică în picioare. Îi trage un picior în față. Iulia îi sterge lui Doru, cu un șervețel, sângele de pe fată, iar șervețelul îl aruncă în capul lui Alexandru. Alexandru nu reacționează.
Tinându-se de mâini, Doru si Iulia fug de pe stadion.
Berea se scurge în iarbă, alături de Alexandru.
O bătrână cu sapa în mână îl vede pe Alexandru căzut la pământ si îsi face cruce. Băiatul îsi deschide ochii. O vede pe bătrână si încearcă să se ridice. Nu poate. Cade. Îl ajută bătrâna.
-Eh, iar ai băut prea mult, nepoate. Noi muncim, da voi beti. Ce zile am mai ajuns.
Pe lângă ei trec oameni cu sape, furci, sau topoare pe umeri. Bătrâna îl ajută să se întindă pe banca de rezerve, alături de cartea despre Gică Hagi. Bătrâna îi pune cartea sub cap si pleacă.
Alexandru stă și priveste cerul. Apoi se ridică. Ia cartea despre Gică Hagi de pe bancă și și-o bagă în buzunarul de la spate al blugilor. Pleacă si el.
O cărută apare pe drum.
-Nea Pavel, mă iei si pe mine pân la Flutura? Îl întreabă Alexandru pe căruțaș.
-Mai încape vorbă. Hai, suie-te lângă mine.
Nea Pavel oprește căruța si Alexandru urcă lângă harabagiu, pe scândură. Un Mercedes negru, nou-nout îi depăseste.
-Strasnică masină! Îi zice nea Pavel.
Prin fereastra mașinii, Vlăduț îi flutură din mână lui Alexandru. Căruțasul se ridică în picioare și loveste cu ciudă, cu biciusca în cai. Alexandru se freacă cu mâna dreaptă la ceafă. Cartea despre Gică Hagi îi alunecă din buzunar și se rostogolește în drum. Vântul îi răsfoiește paginile.
Cărutasul opreste căruta în fata unui lan de tutun.
-Ăsta mi se pare că-i tutunul vostru.
-Da, e al nostru. Multumesc, nea Pavel. Să ai o zi bună.
Câinele lui Alexandru aleargă spre el. Mercedesul cu Vlăduț și domnul Ciobanu la volan apare vâjâind din spatele lor, strivind câinele sub roțile lui negre.

