Creștinii ortodocși și cei catolici sărbătoresc Învierea Domnului
În satele din Republica Moldova, Paștele este păstrat cu sfințenie și este un prilej de întoarcere la valorile esențiale: familie, credință, iertare, relatează MOLDPRES.
„Sărbătoarea de Paști este singura sărbătoare care unește cu adevărat familia. Această sărbătoare semnifică trecerea propriu-zisă de la iarnă la vară. Paștele îi îndeamnă pe oameni să se lepede de păcate și să se împace cu Dumnezeu. Salutul pascal, binecuvântarea cu agheasmă și a darurilor, ajută oamenii să ajungă la sfințenie, lumină și bunătate”, a declarat pentru MOLDPRES părintele Maxim Melinti.
În satul Dișcova, raionul Orhei, pregătirile pentru Paști încep încă din Săptămâna Mare, când gospodinele coc pasca și cozonacii, iar curțile sunt curățate cu grijă. Oamenii spun că, dincolo de masa îmbelșugată, sărbătoarea înseamnă suflet curat și bucuria revederii celor dragi.
„Paștele e sărbătoarea care ne adună pe toți. Îmi aștept copiii din Italia și Franța, vin acasă o dată pe an și abia așteptăm să stăm la masă împreună”, a mărturisit pentru MOLDPRES o localnică.
Pentru alții, sărbătoarea Învierii înseamnă vizite la rude și vecini, dar mai ales participarea la slujba de Înviere, un moment încărcat de emoție și lumină.
„Mergem la biserică cu coșurile pline de ouă roșii, pască și vin, ca să le sfințim. Apoi ne așezăm la masă cu cei dragi. E o bucurie care nu poate fi spusă în cuvinte”.
„Ne salutăm cu „Hristos a înviat!” și uităm de supărări. E o perioadă când trebuie să fim mai buni și mai împăcați cu toți”, adaugă o bătrână din sat.
Învierea Domnului este cea mai sfântă sărbătoare din calendarul creștin, aducând nu doar lumină sufletească, ci și o bogăție de tradiții care ne leagă de strămoși. Oul roșu, simbol al nemuririi, este nelipsit de pe masa pascală, alături de mielul copt – semn al jertfei și învierii.
În dimineața Paștelui, oamenii se spală cu apă în care au pus ouă roșii, albe și o monedă, pentru sănătate și noroc. Se ciocnesc ouă „cap cu cap” în prima zi, iar din a doua – și „dos cu dos”. În trecut, sărbătoarea era marcată și prin jocuri, hore și „datul în scrânciob”, o tradiție moldovenească ce promitea roade bogate și un an norocos.
