Constantin Uzdriș // Referendumul a trecut, plebiscitul nu. Ce miză mai are Moscova la Chișinău

La 20 octombrie 2024, în Republica Moldova a fost organizat un referendum constituțional, unde cetățenii au fost întrebați dacă țara ar trebui să modifice Constituția pentru a include dorința cetățenilor moldoveni de aderare la Uniunea Europeană (UE), pentru a preveni viitoarele guverne să deraieze țara de la traiectoria pro-europeană, scrie jurnalistul Constantin Uzdriș pe blogul său.

În ciuda așteptărilor, referendumul a trecut la limită cu 50,35% pentru și 49,65% împotrivă. De ce spun că în ciuda așteptărilor? Explic!

Pe de o parte este vorba despre sondajele anunțate în ajunul votului și, conform lor, pentru referendum ar fi fost gata să voteze mult peste 54%. O altă partidă căreia electoratul i-a dat planurile peste cap au fost cei care și-au dorit ca acest referendum să nu treacă. Dirijați de la Kremlin, aceștia au luptat în primul rând ca oamenii să boicoteze acest referendum, iar când au văzut că pragul de participare va fi trecut, au optat pentru votul împotrivă. Și într-adevăr este straniu că diferența între opțiunea DA și NU a fost atât de mică, având în vedere că peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova dețin cetățenia Uniunii Europene (cei mai mulți română, bulgară, italiană, franceză, portugheză).

Lecțiile referendumului:

Deși este declarat drept un succes politic și geopolitic, acest rezultat al referendumului are un gust amar la Chișinău. Autoritățile au vorbit deja despre cumpărarea și fraudarea a 300 de mii de voturi de către grupări politice și criminale din Republica Moldova coordonate de la Kremlin. Grupările criminale fiind reprezentate în special de grupul Șor (Ilan Șor, oligarh moldovean condamnat la 14 ani de închisoare pentru frauda bancară și care la moment locuiește la Moscova).

Încă de la început, grupările pro-kremlin s-au opus acestui referendum și au avut câteva căi de atac. Au optat pentru boicot și pentru votul împotrivă, în timp ce partida pro-europeană s-a concentrat mai mult pe alegeri prezidențiale și au dat o foarte mică atenției referendumului. Nu mai este un secret că cei din Partidul Acțiune și Solidaritate, care au susținut-o în alegeri pe Maia Sandu, au crezut că vor câștiga noul mandat încă din primul tur. Încrederea că cetățenii vor susține integrarea europeană fără a face multă campanie le-a jucat festa atât la rezultatul candidatului Sandu, cât și la referendum.

Inițiat de Maia Sandu, referendumul constituțional a fost privit încă din start ca un proiect personal al puterii de la Chișinău. Cu alte cuvinte, referendumul s-a trecut pe persoană fizică, Maia Sandu și PAS, asta deși la referendum s-au înscris și alte partide care au susținut opțiunea DA. Astfel, o parte din electorat a perceput referendumul ca pe un plebiscit al PAS, unii oameni au votat NU la referendum pentru a spune că nu le place de această guvernare. Orice guvernare se erodează, mai ales în condiții de crize mondiale, ori Republica Moldova a trecut din 2021 până acum prin câteva valuri de criză, 1 – criza energetică și șantajul rusesc privind livrarea gazului, 2 – criza războiului care a adus și criza refugiaților, sute de mii de ucraineni s-au refugiat în Moldova din calea bombelor lui Putin, 3 – criza economică cu o inflație galopantă determinată iarăși de război și de distrugerea unor noduri logistice în regiune. Aceste crize s-au suprapus cu incapacitatea PAS de a oferi soluții și lidership pe anumite domenii. În PAS s-au regăsit mulți oameni care au servit regimul oligarhic al lui Plahotniuc și au continuat schemele de corupție puse la cale anterior. Mulți dintre liderii PAS din teritorii s-au văzut baroni locali după ce partidul a preluat întreaga putere în stat. Pe lângă aceste probleme, PAS nu a fost capabil să comunice cu populația și să pareze liniile de atac ale Moscovei împotriva referendumul.

Liniile de atac ale Moscovei:

Moscova a mizat pe două opțiuni: boicotul și votul împotrivă. În cadrul celor două opțiuni Moscova a atacat cu mai multe narative:

„Vreți ca în Ucraina?” Acest narativ a fost folosit de către candidații și partidele pro-Kremlin pentru a induce starea de frică: nu cumva să votați DA la referendum că îl veți supăra pe Putin și acesta va invada și Moldova după cum a făcut în 2022 cu Ucraina.

Valorile tradiționale versus valorile Europene. Aici Moscova a mizat pe creștinismul din Moldova și pe Biserica Ortodoxă din Moldova supusă Patriarhiei de la Moscova. La această opțiune au intrat în joc vechile amenințări legate de minoritățile sexuale LGBT și toate narativele utilizate de Kremlin.

„Moldovenii vor fi sclavii Europei”. Intrarea în UE ar distruge economia Moldovei și în special agricultura, dându-se exemple despre protestele agricultorilor din UE generate de importul de cereale ucrainene.

Cumpărarea directă a voturilor prin structurile afiliate lui Ilan Șor, în special partidele controlate de acesta precum partidele Șansă, Renaștere ș.a.

Din păcate, nici PAS, nici celelalte partide pro-UE nu au putut sau poate nu au vrut să pareze aceste linii de atac ale Moscovei. Toate aceste linii de atac au creat în capetele oamenilor o margarină și astfel ei nu au putut să înțeleagă adevărata miză a acestui referendum.

Ce miză mai are Moscova la Chișinău?

În acest moment Moscova vrea ca președintele Republicii Moldova să devină Alexandr Stoianoglo, fost deputat pe listele Partidului Democrat controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc și fost procuror general al Republicii Moldova. Stoianoglo încearcă din răsputeri să arate că nu este omul Kremlinului, doar că Partidul Socialiștilor, cel care l-a susținut și l-a înaintat la funcția de președinte, nu face nici un pas până nu își informează curatorii din Administrația prezidențială de la Moscova și Direcția 2 a FSB, cea care coordonează acțiunile subversive în spațiul CSI. Duminică, 27 octombrie, între Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo a avut loc prima dezbatere electorală. Candidatul socialiștilor a pierdut această dezbatere, ba mai mult, s-a lansat în declarații false și ofensatoare atât la adresa UE, cât și a vecinilor Moldovei – România și Ucraina.

Începând de la gazele din Rusia și proiectele realizate de Uniunea Europeană și România în R.Moldova, până la relațiile sale cu Platon, dosarul „kuliok” și așa-zise „represalii împotriva oponenților politici”, Stoianoglo a încercat să-și spele imaginea, acuzând Maia Sandu și guvernarea PAS de multiple ilegalități și lipsă de acțiuni.

Gaze din Rusia

Chiar în debutul dezbaterilor, Stoianoglo a preluat retorica socialiștilor și grupării „ȘOR”, precum că R. Moldova continuă să consume gaze naturale din Rusia, doar că prin intermediari din statele europene. Declarația respectivă a fost anterior promovată de socialistul Igor Dodon, cel care l-a înaintat pe Stoianoglo la funcția de președinte, dar și combătută de organele specializate.

Mai exact, directorul SA „Energocom”, Victor Bînzari, declara anterior că proveniența gazelor livrate în R. Moldova poate fi aflată inclusiv din contractele de achiziție. Mai mult, există și certificate eliberate de instituții europene, care confirmă faptul că gazul livrat în R. Moldova este de origine non-rusească.

„Dacă este să vorbim despre compania din România care a livrat gaz și care are acces la surse de extragere a gazului, oare putem spune că această companie care extrage gaz în România, l-a vândut altcuiva pentru a procura gazul rusesc pe care să-l vândă Republicii Moldova? Sau companiile care vând gaz lichefiat, extras din mai multe țări, și îl vând Energocom-ului, oare ei vând gaz rusesc?”, a menționat anterior demnitarul pentru Deschide.MD.

„Lipsa” proiectelor de dezvoltare a infrastructurii

Un alt fals tirajat de Stoianoglo se referă la faptul că în toți acești ani autoritățile nu au construit nimic în R. Moldova. Răspuns la declarația respectivă i-a dat chiar Maia Sandu, care a spus că Stoianoglo minte când face astfel de afirmații.

„Practic în fiecare localitate se construiesc apeducte, sisteme de canalizare, se repară drumuri, grădinițe, case de cultură. Oamenii știu acest lucru, nu trebuie să le spuneți dumneavoastră”, i-a răspuns candidata PAS la un nou mandat de președinte.

Mai mult, prin intermediul proiectelor realizate în perioada 2022-2024 în cadrul programului „Satul European”, peste 1 milion de cetățeni beneficiază acum sau urmează să beneficieze de condiții mai bune. Doar în 2024, Guvernul a aprobat spre finanțare 612 proiecte prin intermediul programului, cu o valoare totală de 2,8 miliarde de lei.

Falsuri despre proiectele investiționale realizate de România

La dezbatere, Alexandr Stoianoglo a declarat că în ultimii ani, practic nu a fost realizat niciun proiect investițional regional împreună cu România, care ar putea apropia R. Moldova de UE.

Asta deși, pe parcursul ultimilor 30 de ani, indiferent de cine se afla la guvernare la Chișinău, România a fost și este cel mai important și fidel susținător al integrării europene a R. Moldova. În toți acești ani, România a alocat sume enorme de bani pentru construcția de poduri, reparația a peste 1000 de grădinițe, finanțarea unor proiecte culturale, procurarea autobuzelor școlare pentru instituțiile de învățământ din mediul rural.

Privet, Slava!

În cadrul dezbaterii, Alexandr Stoianoglo a respins afirmația precum că ar avea „relații” cu Veaceslav Platon. Totuși, este necesar de amintit de faptul că în 2021, soția lui Stoianoglo a devenit asociată la două companii din Ucraina – Verlok Development Inc şi Jet Business Limited – în spatele cărora se află Platon.

Chiar dacă Platon și Stoianoglo au acuzat că aceste acțiuni au fost regizate la comanda oponenților săi și, în realitate, soția lui Stoianoglo nu are nimic cu companiile respective, jurnaliștii RISE Moldova scriu că aceasta continuă și în prezent să figureze ca beneficiară a unei cote de 25% din capitalul Jet Business Limited, în timp ce la 75% din capital Veaceslav Platon este cel care figurează ca și beneficiar.

Să ne amintim și de secvența video apărută în anul 2020 de la audierea lui Platon de către Stoianoglo, când procurorul general de atunci se adresează condamnatului Platon cu „Privet (salut), Slava!”, acest lucru sugerând că cei doi ar avea relații amicale.

Aderarea la UE nu înseamnă aderarea la NATO

În timpul dezbaterilor Alexandr Stoianoglo a vorbit și despre „experiența europeană” a României, întrebând Maia Sandu ce consideră ea mai important la acest capitol pentru R. Moldova – adoptarea de către România a Cartei Europene a Limbilor Regionale și Minoritare sau aderarea la NATO.

La acest capitol ar trebui să menționăm că aderarea României la NATO nu are nimic cu aderarea la UE, și asta pentru că Bucureștiul s-a alăturat Alianței Nord-Altlantice cu circa trei ani înainte ca să devină membru al marii familii europene.

La conducerea R. Moldova trebuie să fie un român pentru ca drepturile minorităților etnice să fie respectate?

Fie din cauza emoțiilor, fie că Alexandr Stoianoglo are cetățenia română și chiar crede în ceea ce spune, în cadrul dezbaterilor acesta a făcut o declarație care, puțin probabil va fi înțeleasă corect de electoratul său. Publicăm mai jos declarația candidatului PSRM la funcția de președinte:

„Pentru ca în Moldova limbile ucraineană, rusă, bulgară sau găgăuză să fie apărate, nu trebuie să fii „mâna Moscovei”, așa cum mă acuzați. Este de ajuns să fii cetățean consecvent al României”, a spus acesta.

Alinierea Turciei la sancțiunile împotriva Rusiei

Un alt subiect abordat de Stoianoglo se referă și la decizia Turciei, în calitate de membru NATO, de a nu se alătura la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. Un comentariu detaliat la această afirmație îl oferă Stanislav Secrieru, consilier al Președintelui R. Moldova în domeniul apărării și securității naționale și secretar al Consiliului Suprem de Securitate, potrivit căruia Stoianoglo a demonstrat nu doar proasta informare, dar și lipsa totală de înțelegere a politicii externe al actorului regional important – Turcia.

„În primul rând, deși nu s-a aliniat oficial, Turcia respectă sancțiunile, deoarece nu vrea ca sectorul său privat să sufere de efectul secundar al sancțiunilor (pierderea accesului la piața Occidentală). În al doilea rând, Turcia a livrat armament Ucrainei și construiește o uzină de producție a dronelor în Ucraina. Turcia nu vrea ca Ucraina să piardă accesul la Marea Neagră și nu vrea dominarea Mării Negre de către Rusia. Un candidat prezidențial care nu înțelege procese internaționale, politica externă a statelor vecine și repetă doar clișee, va dăuna grav intereselor cetățenilor și intereselor naționale în ansamblu”, a scris oficialul.

Investiții pe criterii politice

Altă narațiune falsă folosită de Stoianoglo în cadrul dezbaterilor se referă la faptul că banii oferiți de partenerii externi sunt alocați strict pe criterii politice, iar Găgăuzia ar fi avut de suferit cel mai mult de pe urma acestor acțiuni, fiind una dintre cele mai prejudiciate regiuni. Un răspuns la acest fals îl oferă chiar Maia Sandu, potrivit căreia această declarație vine să dezbine societatea.

„Este o narațiune falsă, îndreptată pentru dezbinarea cetățenilor. Dacă o să vă uitați la cifre, o să vedeți că în Găgăuzia s-a investit mai mult decât în alte regiuni. Nu spun că este rău – îmi doresc ca să putem investi peste tot, cât mai mult”, a declarat contracandidata lui Stoianoglo.

Nu-i important ce era în „kuliok”

Acum trei ani, fiind încă procuror general, Alexandr Stoianoglo declara că este convins că Vlad Plahotniuc i-ar fi transmis lui Igor Dodon o sumă de bani în anul 2019, însă acest lucru nu poate fi demonstrat. Acum, însă, susține că acest fapt nu este important.

„Nu este important, au fost acolo bani sau nu, este important că dosarul a fost pornit ilegal. Toate acțiunile au fost făcute în afara procesului penal”, a declarat el.

Stoianoglo și „oponenții politici”

Un ultim mesaj la care dorim să atragem atenția se referă la afirmațiile lui Stoianoglo, precum că în perioada când acesta a deținut mandatul de procuror general (29 noiembrie 2019 – 5 octombrie 2021), nu au fost pornite dosare în privința oponenților politici.

Posibil fostul șef al PG și are dreptate, însă tot în acea perioadă Stoianoglo nu a întreprins nimic în privința celor care încălcau legea și sechestrau deputații. Să ne amintim de cazul „Gațcan”, când deputatul socialist din acea perioadă, Ștefan Gațcan, a anunțat că părăsește PSRM și aderă la Pro-Moldova, condusă de Adrian Candu. La scurt timp, Gațcan a fost prins pe coridoarele Parlamentului și sechestrat de un grup de deputați socialiști care l-au dus ulterior într-o direcție necunoscută.

După câteva secvențe video cu apariții prin vii și livezi, Gațcan revine în Parlament și revine în fracțiunea PSRM. Cazul respectiv așa și nu a fost investigat și doar cei implicați cunosc cum Gațcan a fost întors în „familia socialistă”.

În concluzie, dezbaterile dintre Alexandr Stoianoglo și Maia Sandu au reliefat o serie de falsuri și inadvertențe utilizate de Stoianoglo. Într-o perioadă în care R. Moldova este într-un proces intens de modernizare și integrare europeană, aceste dezbateri au arătat clar importanța faptelor concrete în fața promisiunilor populiste sau acuzațiilor nefondate.

Totuși cea mai importantă bătălie pe care o va da Moscova împotriva Moldovei va fi în vara anului 2025, la alegerile Parlamentare. Republica Moldova este stat parlamentar și întreaga putere este în mâinile Parlamentului și ale Guvernului. Tehnologiile au fost testate, greșelile învățate…

‍