Belarușii încep să voteze anticipat la alegerile prezidențiale
La acest scrutin actualul președinte Alexandr Lukașenko, liderul european aflat de cel mai mult timp la putere, candidează pentru a obține al șaptelea mandat în fruntea țării, informează Agerpres cu referire la EFE.
Secțiile de votare pentru votul anticipat, care va dura până sâmbătă, se vor deschide la ora locală 12:00 și se vor închide la ora 19:00.
Aproximativ șapte milioane de belaruși sunt chemați la urne pentru a alege șeful statului dintre cinci candidați, dintre care doar unul poate fi considerat critic față de autoritățile actuale.
Conform sondajelor oficiale, 82,5% dintre belaruși sunt dispuși să voteze pentru Lukașenko, aflat la putere din 1994. Un procent de 2,9% ar sprijini un alt candidat, 7,9% ar vota împotriva tuturor - opțiune prevăzută de legislația electorală -, iar 6,7% nu ar participa la alegeri.
Opoziția din exil le-a cerut susținătorilor să voteze împotrivă deoarece consideră că în Belarus nu pot fi organizate alegerile democratice libere.
La scrutinul prezidențial mai participă liderul comunist Serghei Sirankov, liderul Partidului Republican, Aleksandr Jizhniak, fiul unui politician cunoscut, Oleg Gaidukevici, și avocata Anna Kanopatskaia, care a mai participat la un scrutin, în urmă cu cinci ani.
În timp ce primii trei sunt considerați candidați doar de fațadă, Kanopatskaia i-a cerut lui Lukașenko să cedeze puterea și pledează pentru reformarea modelului autoritar actual și pentru un sistem care să permită libertatea de exprimare și să susțină proprietatea privată, solicitând în același timp eliberarea prizonierilor politici.
Autoritățile electorale au interzis fotografierea buletinelor de vot, metodă ce a făcut posibilă confirmarea falsificării rezultatelor la alegerile prezidențiale din 2020 care au provocat cele mai mari proteste antiguvernamentale din istoria fostei republici sovietice. Din acest motiv, sute de mii de oameni, printre care mulți activiști din opoziție, au plecat în exil și nu își vor putea exercita dreptul de vot întrucât autoritățile nu au înființat secții de votare în străinătate, invocând motive de securitate.
Puterile occidentale și organizațiile pentru drepturile omului îl acuză pe Lukașenko de faptul că a lansat o campanie brutală de represiune din august 2020 în urma căreia au ajuns în închisoare mii de persoane, dintre care peste o mie sunt considerate prizonieri politici.
Aleksandr Lukașenko (70 de ani) a grațiat 250 de persoane de la jumătatea anului trecut în încercarea, potrivit presei independente, de a normaliza relațiile cu Occidentul, care nu-l recunoaște drept președinte legitim.
Duminică, președintele rus Vladimir Putin i-a urat noroc omologului său din Belarus înainte de alegeri. El l-a sunat pe Lukașenko cu ocazia sărbătorii Bobotezei, o conversație în care „liderii și-au confirmat angajamentul reciproc de a consolida în continuare alianța și parteneriatul strategic dintre cele două țări”, a informat Kremlinul.
Rusia i-a oferit un ajutor prețios lui Lukașenko după izbucnirea protestelor opoziției din 2020, a condamnat demonstrațiile, a acordat un împrumut Minskului și și-a exprimat disponibilitatea de a desfășura forțe ruse pentru a restabili ordinea constituțională. La schimb, Lukașenko a permis accesul trupelor ruse pe teritoriul său pentru ca acestea să poată invada Ucraina în februarie 2022 și a cerut apoi desfășurarea de arme nucleare tactice într-o țară care se învecinează cu trei state membre NATO - Polonia, Letonia și Lituania.
