Azerbaidjanul ar putea apela la un „tribunal internațional”, dacă Rusia nu-și asumă doborârea avionului azer din ziua de Crăciun

38 de persoane au murit când un avion al companiei Azerbaijan Airlines s-a prăbușit pe 25 decembrie, în apropierea orașului Aktau din Kazahstan, după ce nu a putut ateriza în capitala cecenă Grozîi.

După incident, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a acuzat Rusia că a doborât accidental avionul cu apărarea sa antiaeriană și a criticat Moscova pentru că a încercat să „mușamalizeze” chestiunea, ceea ce a spus el a provocat „surpriză, regret și indignare” la Baku.

Vladimir Putin, președintele rus, și-a prezentat, la scurt timp, scuzele pentru „incidentul tragic”, dar nu a admis că Rusia este responsabilă. În săptămânile care au urmat, Moscova s-a străduit să atenueze tensiunile cu națiunea bogată în petrol de la granița sa de sud.

Miercuri, agenția de presă APA, care are legături cu guvernul azer, a raportat că Baku se pregătea să facă apel la „un tribunal internațional” pentru presupusa doborâre a avionului de către Rusia.

„Se colectează fapte și dovezi, iar pregătirile sunt în curs de a face apel la o instanță internațională”, a scris APA într-un articol plin cu acuzații usturatoare cu privire la încercările Moscovei de „a se sustrage responsabilității”.

„Identitatea celor care au dat ordinul de a trage și a celor care au deschis focul este cunoscută de partea azeră... Partea rusă intenționează să creeze o situație de tip «Boeing Malaysia 2»”, continuă articolul, făcând referire la eforturile Rusiei de a nega responsabilitatea pentru doborârea în 2014 a zborului Malaysia Airlines MH17, despre care anchetatorii au concluzionat că a fost doborât de milițiile pro-ruse din estul Ucrainei.

APA a adăugat că, dacă Moscova nu recunoaște în mod deschis vinovăția și nu își asumă responsabilitatea, Baku va lua măsuri suplimentare. Articolul, despre care observatorii cred că ar fi putut fi publicat doar cu aprobarea autorităților locale din Azerbaidjanul puternic controlat de forțele statale, a venit la o zi după un raport al oficialilor kazahi care spune că avionul a suferit daune externe și era plin de găuri în fuselaj.

Raportul a fost redactat cu prudență și nu a precizat ce a cauzat pagubele. Experții occidentali au spus anterior că aeronava a fost doborâtă probabil din Rusia.

Comentând raportul kazah, Kremlinul a spus că este prea devreme pentru a trage concluzii. Tăcerea continuă a Moscovei i-a frustrat pe oficialii din Azerbaidjan.

„Ne-am fi așteptat ca Rusia să-și asume public responsabilitatea pentru doborârea avionului și despăgubirea victimelor”, a spus o sursă din cadrul instituției de politică externă azeră, care a cerut anonimatul pentru a putea vorbi liber.

„În schimb, Rusia pur și simplu ignoră prăbușirea, sperând că va dispărea. Este condescendent, ne privesc de sus”, a adăugat sursa.

Joi, tensiunile s-au acutizat și mai mult când Azerbaidjanul a ordonat Moscovei să închidă centrul cultural Casa Rusă din Baku. Locul de desfășurare este operat de Rossotrudnicestvo, o agenție federală rusă considerată pe scară largă un vehicul pentru puterea soft rusă și adesea suspectată că se dublează ca front pentru spionaj și operațiuni ascunse.

Simultan, presa de stat azeră a raportat că Baku a trimis un transport rar de ajutor non-militar pentru a sprijini Ucraina. Retorica asertivă a Azerbaidjanului semnalează că, susținut de victoria sa din 2023 asupra Armeniei, Baku este din ce în ce mai dispus să provoace Moscova, puterea regională odată dominantă.

Încrederea Azerbaidjanului este alimentată și de profiturile sale economice din respingerea de către vest a energiei rusești, în contextul în care UE s-a adresat Azerbaidjanului pentru a ajuta la reducerea dependenței sale de combustibilii fosili ai Moscovei.

Cu toate acestea, Azerbaidjanul și Rusia rămân profund împletite din punct de vedere economic și politic, iar observatorii avertizează împotriva declarării unei scindări definitive.