Alegeri în Germania, cu migrația și criza economică în gând. Noul guvern va influența răspunsul Europei la asaltul lui Trump. Ce spun ultimele sondaje

Germanii merg la urne pentru a alege un nou parlament, după aproape patru ani complicați care s-au încheiat cu prăbușirea guvernului disfuncțional condus de cancelarul Olaf Scholz, scrie HotNews.ro.

„Urgența este clară”. Alegeri tensionate în Germania, sub presiunea extremei drepte și a atacurilor în serie din SUA / Jocul coalițiilor și ultimele calcule

Impactul migrației și economia suferindă, aflată în prezent în recesiune, sunt principalele probleme ale germanilor și două argumente care explică cel puțin parțial scorul bun pe care îl va reuși cel mai probabil Alternativa pentru Germania (AfD), partidul de extremă dreaptă cotat acum cu 20% în sondajele de opinie.

Favoriții scrutinului sunt însă creștin-democrații (CDU/CSU), care sunt așteptați să adune aproximativ 30% din voturi și să conducă viitorul guvern.

Sinteza sondajelor de opinie din ultimul an. Sursa: sondaje de opinie/Politico

Un guvern german puternic ar fi important nu doar pentru a răspunde crizelor interne, dar și pentru a coordona răspunsul Europei la acțiunile noii administrații americane și la războiul din Ucraina. Motorul franco-german suferă în prezent, în condițiile în care ambele mari puteri au fost afectate de instabilitatea politică internă.

Când vom afla rezultatele

Cel puțin 59,2 milioane de persoane dintr-o țară cu 84 de milioane de locuitori au drept de vot pentru noul Bundestag, sau camera inferioară a parlamentului. Bundestagul, format din 630 de membri, va alege următorul cancelar.

Secțiile de votare se vor deschide la ora locală 8.00 (09.00, ora României) și se vor închide la ora 18.00 (19.00, ora României).

Exit-poll-urile vor fi publicate după închiderea urnelor, iar numărarea voturilor va începe imediat, imaginea generală a rezultatului urmând să fie clară destul de repede.

Un rezultat oficial final este așteptat luni dimineață.

Economia și migrația

Aceste alegeri au loc cu șapte luni mai devreme decât era planificat inițial, deoarece coaliția tripartită a lui Scholz, formată de social-democrați (SPD), verzi și liberali (FDP) s-a prăbușit în noiembrie, în timp ce căuta soluțiile pentru revitalizarea economiei.

Una dintre cele mai urgente sarcini ale noului guvern va fi aceea de a găsi un răspuns coerent la această problemă. Adoptarea bugetului pentru 2025 este o măsură prioritară.

O altă provocare va fi reducerea migrației ilegale, care a fost unul dintre principalele subiecte ale campaniei.

Reformele economice, sprijinirea industriei și repararea infrastructurii sunt de asemenea chestiuni majore care trebuie abordate rapid.

Liderul conservator FriedrichMerz a declarat că speră să formeze un nou guvern până la jumătatea lunii aprilie dacă va câștiga. Dar cu cine anume va forma acest guvern este deocamdată neclar.

Cine va fi următorul cancelar?

Pe buletinul de vot sunt înscrise 29 de partide, dar este probabil ca între cinci și opt dintre acestea să obțină suficiente voturi pentru a obține locuri în parlament.

Patru oamenii urmăresc funcția de viitor lider al guvernului Germaniei, principalii fiind Friedrich Merz, candidatul CDU/CSU și Olaf Scholz, actualul cancelar.

Actualul vicecancelar Robert Habeck, din partea Verzilor ecologiști și Alice Weidel, din partea partidului de extremă dreapta și anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD) candidează și el pentru postul de cancelar.

Sondajele preelectorale au plasat blocul CDU/CSU în frunte, cu un sprijin de aproximativ 30%, înaintea AfD, cu aproximativ 20%. Social-democrații lui Scholz și Verzii lui Habeck sunt mai în urmă, cu 16%, respectic 13%.

Merz este favorit să îl înlocuiască pe Scholz în funcția de cancelar, dar nu este încă clar ce coaliții de guvernare vor fi posibile după alegeri.

Forma coaliției va depinde în parte de numărul de partide din noul parlament – mai exact, ce scor va avea Die Linke, partidul Stângii, cotat acum cu 7%, în creștere rapidă, și dacă liberalii și Alianța Sahra Wagenknecht vor depăși pragul de 5%.

Toate partidele principale spun că nu vor colabora cu AfD.

‍