Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, în vizită la Kiev, ca să asigure Ucraina de susţinerea sa

Noul secretar general al NATO Mark Rutte se află într-o vizită la Kiev joi, la două zile după ce a preluat funcţia, pentru a asigura încă o dată Ucraina de susţinerea Occidentului, în timp ce forţele ucrainene se află în dificultate pe front, relatează News.ro cu referire la AFP.

Fostul premier olandez a fost primit de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Rutte este unul dintre susţinătorii cei mai activi ai Ucrainei în Europa de la începutul invaziei ruse în februarie 2022 şi este catalogat drept „rusofob” de către Moscova.

El a fost primul care a lansat eforturi în vederea dotării Kievului cu avioane de luptă de tip F-16, o decizie catalogară drept „istorică” de către Zelenski într-o vizită în Olanda.

Tot în timpul lui Mark Rutte, Olanda a semnat un acord cu privire la acordarea Ucrainei unei asistenţe în valoare de două miliarde de dolari - pe o perioadă de zece ani.

În prima zi a mandatului său la NATO, marţi, olandezul a făcut din susţinerea Ucrainei una dintre cele trei priorităţi ale mandatului său.

Preşedintele rus Vladimir Putin „trebuie să-şi dea sema” că NATO „nu va ceda! în susţinerea Kievului, a subliniat Mark Rutte în prima sa conferinţă de presă la Bruxelles.

Această declaraţie fermă de susţinere contrastează cu apeluri tot mai numeroase în Occident care insistă asupra deschiderii unor negocieri cu Rusia.

Problema amplorii şi durabilităţii ajutorului Occidentului se pune cu atât mai mult cu cât Ucraina se află în al treilea an de război, având în vedere numai costul acestei susţineri şi riscului escaladării conflictului.

Iar poziţia americană, principalul susţinător al Kievului şi motorul NATO, riscă să se schimbe în mod radical în cazul unei reveniri la Casa Albă a lui Donald Trump după alegerile prezidenţiale de la 5 noiembrie.

Aderare la NATO

„Guvernului ucrainean îi revine să decidă când a venit momentul să se discute despre pace”, a declara Rutte la preluarea funcţiei şi a îndemnat la „concentrare asupra efortului de război”. „Cu cât ajutăm Ucraina mai mult, cu atât mai repede se va termina” războiul, a subliniat el.

Preşedintele ucrainean a salutat instalarea olandezului la şefia NATO şi i-a amintit obiectivul ţării sale de a adera la Alianţa Nord-Atlantică ca stat cu drepturi depline, o aderare pe care Moscova o consideră o ameninţare.

„Locul Ucrainei este în NATO”, a dat asigurări marţi Rutte, care urmează însă să arbitreze între ambiţia Ucrainei şi reticenţele puternide ale unora dintre cele 32 de state membre cu privire la această aderare, între care Statele Unite şi Germania.

Rutte a vizitat în mai multe rânduri Ucraina ca şef al Guvernului olandez în timpul războiului şi a fost nu doar la Kiev, ci şi la Odesa (sud), un port cheie la Marea Neagră, şi la Harkov (nord-est), al doilea cel mai important oraş din ţară, situat în apropierea frontierei ruse şi atacat aerian aproape zilnic.

Un atac nocturn al Moscovei s-a soldat cu 11 răniţi - inclusiv un copil - în acest oraş, potrivit unui nou bilanţ anunţat joi de către serviciile de urgenţă.

Vizita lui Mark Rutte intervine într-un moment foate dificil pentru Ucraina, ale cărei forţe duc lipsă de recruţi şi armament, din cauza unei mobilizări slabe şi unor livrări din Occident mai rare.

Revers pe front

Rezultatul acestui lucru este că armata ucraineană pierde teren în est.

Ultima înfrângere este anunţul retragerii din Vuhledar, un oraş cu o importanţă militară şi simbolică situat la joncţiunea fronturilor de est şi sud, care a făcut obiectul unei bătălii feroce de peste doi ani.

Cucerirea acestei cetăţi-cheie pune capăt stabilităţii acestui sector şi ridică problema solidităţii apărării ucrainene de dincolo de ea.

Căderea Vuhledarului se adaugă dificultăţilor uceainenilor în alte sectoare, în contextul în care trupele ruse se apropie de Pokrovsk, un oraş-cheie al logisticii forţelor Kievului.

Ucraina a lansat, la rândul său, în august un atac-surpriză în regiuna rusă Kursk, în care a înaintat aproximativ 1.000 de kilometri pătraţi - prima ocupaţie a teritoriului rus de către o armată străină după al Doilea Război Mondial.

Kievul estimează că această ofensivă a prevenit atacuri importante ruseşti în nordul ţării, aramta rusă reorientându-şi o parte a trupelor către Kursk, însă ea nu pare să fi uşurat substanţial sarcina trupelor ucrainene în est.

De partea rusă, patru civili au fost ucişi în 24 de ore în atacuri ucrainene în regiunea Belgorod, care se învecinează cu regiunea Kursk şi care este vizată cu regularitate de bombardamente ucrainene, potrivit autorităţilor locale.